joi, 30 septembrie 2010

Noi emisiuni interactive, pentru romanii de pretutindeni, in grila TVR International

Din 5 octombrie, in fiecare marti, de la ora 21.00, fiti alaturi de TVR International pentru a dezbate impreuna problemele care va intereseaza, in cadrul noului format al emisiunii „Romani despre romani".

„Este rodul colaborarii excelente pe care am avut-o pina acum si pe aceasta cale le multumesc tuturor jurnalistilor romani de pretutindeni cu care am fost in contact pana acum si pe care sper sa ii am aproape si in noul format. De acesta data vorbim despre un talk show care presupune o discutie aprofundata a subiectelor care tin prima pagina a ziarelor din diaspora. In acest sens interventiile telefonice vor fi mult mai ample, in sensul in care vor presupune discutii cu invitatii din platou pe tema subiectelor alese spre a fi dezbatute. Alaturi de jurnalisti romani din tara si din diaspora timp de 60 de minute se vor dezbate teme de interes pentru romanii de pretutindeni si se va incerca atragerea atentiei asupra greutatilor pe care le intimpina acestia in comunitatile in care traiesc, dar si potentiale solutii, impreuna cu factorii decidenti de la Bucuresti" a declarat Marius Dobrescu, relaizatorul acestui nou format al emisiunii.


Din 5 octombrie telespectatorii sunt rugati sa trimita intrebari, comentarii etc. pe adresa romanidespreromani@tvr.ro

marți, 7 septembrie 2010

Europarlamentarul roman Corina Cretu a cerut in plenul PE demiterea vicepresedintelui PE, Laszlo Tokes!

Dan Tanasa: PREFECTURA COVASNA catre CJ Covasna: "Va solicitam sa reproduceti stema Romaniei pe actele oficiale pe care le intocmiti"!

Prefectura Covasna a solicitat CJ Covasna sa respecte legea si sa reproduca stema Romaniei pe actele oficiale pe care le intocmeste si elibereaza


Mi-am propus sa arat inca odata celor interesati, dar si celor neinteresati, care este atitudinea autoritatilor publice locale din Covasna si Harghita, controlate aproape in totalitate de membri ai UDMR si PCM, atunci cand vine vorba de insemne ale statului roman. Cazul de fata este emblematic pentru "respectul" pe care "liderii" comunitatii maghiare din Romania il au fata de autoritatea statului roman in cele doua judete, dar si pentru loialitatea cetatenilor romani de etnie maghiara fata de Romania. Functionari ai statului roman sau alesi locali din Covasna si Harghita manifesta un dispret total fata de tot ceea ce este romanesc, inca, in cele doua judete.
Voi reda mai jos cazul CJ Covasna, condus de UDMR-istul Tamas Sandor (foto), autoritate publica locala care refuza ostentativ sa reproduca stema Romaniei pe documentele oficiale pe care le intocmeste si elibereaza.

La mijlocul lunii aprilie am solicitat Consiliului Judetean Covasna (CJ), in baza Legii nr.544/2001, sa imi comunice urmatoarele:
- Care sunt ratiunile pentru care utilizati limba engleza in antetul adreselor oficiale ale Consiliului Judetean Covasna?
- Care sunt prevederile legale care va obliga sa utilizati limba engleza in antetul adreselor oficiale ale Consiliului Judetean Covasna?

Raspunsul CJ Covasna mi-a fost comunicat prin adresa nr. 3647/15.04.2010 si arata cam asa:

raspuns3647

Avand in vedere promptitudinea CJ Covasna in a imi explica care sunt ratiunile pentru care reproduce denumirea institutiei in limba engleza pe adresele oficiale pe care le elibereaza, am solicitat CJ Covasna, in data de 16 aprilie, in baza aceleiasi proceduri cat se poate de legale, sa imi comunice care sunt ratiunile pentru care CJ Covasna nu reproduce stema Romaniei pe actele oficiale:

- Care sunt ratiunile pentru care nu reproduceti stema statului pe documentele oficiale ale Consiliului Judetean Covasna, cum sunt raspunsurile la solicitarile in baza Legii nr. 544/2001?
- Daca aveti cunostinte de existenta unor prevederi legale care va obliga sa reproduceti stema statului in adresele oficiale ale Consiliului Judetean Covasna?

Raspunsul CJ Covasna mi-a fost comunicat de aceasta data abia peste o luna de zile, prin adresa nr. 4431/13.05.2010:

rspuns reclam_4431

Adica, conducerea CJ Covasna imi comunica ce vrea ea si cand vrea ea! Nu e informatie de interes public?! Bun, mi-am zis, atunci sa adresam o petitie! Raspunsul CJ Covasna la petitia prin care reclam faptul ca nu au bunul simt sa reproduca stema Romaniei pe acetele oficiale mi-a parvenit prin adresa nr. 6866/30.07.2010 si confirma inca odata nesimtirea conducerii Cj Covasna:

20100730063335

Cat de grabiti au fost cei din conducerea CJ Covasna sa imi explice cum ei, UDMR-istii din CJ Covasna, sunt europeni si multiculturali si cum ei reproduc denumirea autoritatii publice locale pe adresele oficiale in limba engleza pentru ca asa vor ei nu pentru ca sunt obligati. In schimb, cand vine vorba sa respecte o lege sau sa dea dovada de minim bun simt si loialitate fata de tara care le plateste salariile se fac ca nu inteleg ce intreb.

Drept urmare, m-am adresat cu o petitie Prefecturii Covasna...


Catre,
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI COVASNA,
In atentia Domnului Prefect Gyorgy Ervin
Sediul: Piaţa Libertatii, nr. 4, Sfantu Gheorghe, judetul Covasna

Obiect: sesizare in baza Legii nr. 233/2002 privind lipsa reproducerii stemei Romaniei pe documentele oficiale emise de catre Consiliul Judetean Covasna

Domnule Prefect,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Consiliul Judetean Covasna nu reproduce stema Romaniei pe documentele oficiale pe care le emite, cum este si cazul adreselor nr. 4431/13.05.2010, nr. 3647/15.04.2010 sau nr. 6866/30.07.2010. In opinia mea, acest fapt constituie o incalcare a prevederilor Legii nr. 102/1992.
Avand in vedere acesta stare de fapt va solicit sa imi comunicati daca lipsa reproducerii stemei Romaniei pe acte oficiale emise de Consiliul Judetean Covasna constituie o incalcare a legislatiei in vigoare si daca da, sa solicitati de indata CJ Covasna sa respecte prevederile legale in vigoare prin reproducerea stemei pe documentele oficiale emise de catre Consiliul Judetean Covasna si sa imi comunicati, in termen legal si argumentat in drept, masurile dispuse.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

30 iulie 2010

Raspunsul Prefecturii Covasna mi-a parvenit prin adresa nr. 10978/01.09.2010 si arata cam asa...

Ce va urma? Prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin, si-a facut "datoria" si a solicitat CJ Covasna sa reproduca stema Romaniei pe acte! CJ Covasna va refuza in continuare sa reproduca stema pentru ca, nu-i asa, ce poate sa pateasca?! Noi, mergem mai departe...
De punctat in acest caz este insa atitudinea celor alesi de comunitatea maghiara din Romania in functii publice!

Prefectura Covasna cere CJ să reproducă stema României pe actele oficiale

Prefectura Covasna a solicitat conducerii Consiliului Judeţean să reproducă stema României pe actele oficiale pe care le emite, în urma unei sesizări venite din partea unui cetăţean. Prefectul Gyorgy Ervin a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că a înaintat Consiliului Judeţean o adresă în acest sens şi, totodată, a discutat problema cu preşedintele instituţiei.
În adresă, Prefectura Covasna invocă Legea 102/1992, care prevede obligativitatea ca stema României să fie reprodusă, printre altele, pe sigiliile autorităţilor locale şi pe actele oficiale.

În aceasta se mai menţionează că ''în afara obligaţiei legale, reproducerea stemei României în condiţiile legii reprezintă o dovadă de respect faţă de însemnele statului, aspect care, cu siguranţă, nu poate fi pus la îndoială''. Reclamaţia a venit din partea unui cetăţean născut în municipiul Sfântu Gheorghe, care trăieşte în Spania şi care obişnuieşte să monitorizeze activitatea autorităţilor locale din judeţele Covasna şi Harghita. AGERPRES

Ghimpu dupa referendum „Eu tot timpul am soluții, dar vreau să am și oameni cu care să le realizez”

Ghimpu dupa referendum „Eu tot timpul am soluții, dar vreau să am și oameni cu care să le realizez”
„Politica antistatală a comuniștilor, lipsa consolidării Alianței pentru Integrare Europeană, toți au crezut că pot merge pe cont propriu deja, și indiferența cetățenilor - sunt motivele prezenței extrem de scăzute la vot". Declarația îi aparține președintelui interimar, Mihai Ghimpu, făcută în cadrul unei ediții speciale la Jurnal TV.

Deși crede că AIE a informat suficient societatea, Mihai Ghimpu recunoaște că liderii Alianței nu au fost suficient de „concentrați pe referendum". „Nu a fost informată prost societatea, problema e că nu am fost concentrați anume pe referendum. Am încercat dezbateri pe diferite subiecte care i-a supărat pe alegători, probabil", crede președintele interimar.


Întrebat despre ce are de gând să facă mai departe
și dacă mai are vreun ac în mânecă, președintele Ghimpu s-a arătat și optimist, și pesimist, în același timp. „Eu tot timpul am soluții, dar vreau să am și oameni cu care să le realizez", a declarat Ghimpu.

Solicitat să precizeze dacă va fi dizolvat parlamentul în această toamnă, președintele Ghimpu a fost concis: „Constituția mă obligă să dizolv Parlamentul".

Pe de alta parte unul din analistii care il critica de obicei pe Ghimpu, Igor Botan, a declarat la Publika Tv ca "PCRM face un cadou d-lui Ghimpu - acesta ramane in continuare presedinte interimar, fapt cel mai mult nedorit de comunisti. Tot comunistii au boicotat referendumul, deci l-au ajutat pe Ghimpu sa ramane in functie."

Analistul observa ca "esecul referendumului va consolida din nou AIE, care e pe moarte ca alianta. În situatia care se contureaza, Mihai Ghimpu ramane presedinte pana in primvara, Filat este in continuare prim-ministru, iar Marian Lupu ramane fara functie din nou".

La randul sau consilierul prezidential al Presedintelui Ghimpu, Dan Dungaciu, a declarat la TVR 2 ca in conformitate cu Constitutia presedintele trebuie sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri parlamentare "Intr-un termen rezonabil". Care va fi acesta, tinand seama ca populatiei ii va fi dificil sa treaca peste inca o campanie electorala si peste noi alegeri, in prag de iarna, vom vedea.

Patriarhul Romaniei a binecuvantat inceperea lucrarilor pentru Catedrala Mantuirii Neamului

Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a binecuvantat joi, 3 septembrie, inceperea lucrarilor de construire a Catedralei Mantuirii Neamului, evenimentul desfasurandu-se pe locul unde va fi ridicat edificiul, in apropiere de Casa Poporului.

vineri, 3 septembrie 2010

Cotidianul Adevarul: VIDEO Românii din Timoc, infiltraţi de sârbi

Interiorul bisericii româneşti de la Malainiţa, unde preotul Bojan Aleksandrovic oficiază slujbe pentru locuitorii din Timoc

Interiorul bisericii româneşti de la Malainiţa, unde preotul Bojan Aleksandrovic oficiază slujbe pentru locuitorii din Timoc

După ce au preluat controlul asupra Consiliului Naţional al Minorităţii Române, autorităţile sârbe pregătesc o nouă lovitură împotriva „vlahilor“ de pe Valea Timocului. Belgradul pregăteşte, pentru luna septembrie, interzicerea limbii române în Valea Timocului, pe considerentul că vlahii nu ar fi români.

Noua conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Române/Vlahe din Serbia (CNMRS), formată din socialişti şi democraţi, de orientare antiromânească, intenţionează ca, în septembrie, să anuleze directiva referitoare la limba oficială a timocenilor. Adoptată de fostul consiliu în urmă cu doi ani, această directivă statuează limba română literară drept limba maternă a românilor/vlahilor.

Dacă reuşeşte, demersul va anula strădaniile de ani de zile ale organizaţiilor româneşti din Timoc de a ţine piept politicii de asimilare practicată de statul sârb. În tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti, care continuă să susţină Serbia în problema Kosovo, dar şi în demersurile de integrare euro-atlantică, nu fac nimic. În schimb, România are grijă de minorităţile altor state.

Astfel, anul acesta statul român cheltuie de la buget 20 de milioane de euro pentru aproximativ 2,5 mi­li­­oane de etnici ai minorităţilor naţionale din România. În acelaşi timp, autorităţile de la Bucureşti au pre­gătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de doar un mili­on de euro, care va mai fi probabil micşorat din cauza crizei.

La umbra lui Milosevic

Alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia, din iunie 2010, au arătat politica de forţă a Belgradului în ceea ce priveşte comunitatea românească din Valea Timocului.

Alegerile au fost precedate de o campanie agresivă a autorităţilor sârbe împotriva celor care s-au înscris pe listele româneşti, cu anchete în masă şi intimidări ale poliţiei, dar şi cu acuzaţii la adresa României că ar încerca asimilarea vlahilor de pe Valea Timocului. Peste 300 de localnici din Petrovac şi Pojarevac au fost ridicaţi noaptea din casele lor. Aceştia au fost ameninţaţi şi făcuţi trădători pentru „vina" de a se fi înscris pe listele româneşti.

Cei anchetaţi abuziv au primit, ulterior, asistenţă juridică din partea avocaţilor Comitetului pentru Drepturile Omului de la Negotin (Serbia). Toate abuzurile s-au petrecut sub directa supraveghere a autorităţilor de la Belgrad, susţin organizaţiile româneşti din Timoc, care, pe de o parte, clamează dorinţa de integrare în Uniunea Europeană, iar pe de altă parte lansează diversiuni de genul „limba vlahă este diferită de limba română".

Astfel, Ministerul pentru Drepturile Omului de la Belgrad a inventat pentru înscrierea în listele electorale la alegerea noilor consilii naţionale ale minorităţilor, limba „vlahă". Această strategie este asemănătoare cu cea folosită de fostele autorităţi comuniste de la Chişinău, care au inventat „limba moldovenească". „Refrenul" favorit al propagandei sârbe a fost şi de data aceasta aşa-zisa asimilare a vlahilor. „Au răspândit în sate zvonuri că românii vor să facă din Timoc un nou Kosovo", a declarat pentru „Adevărul" Predrag Balasevic, preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS). Potrivit lui Balasevic, politica faţă de români a actualei coaliţii politice ce guvernează Serbia este mai agresivă decât cea a regimului Milosevic.

Control de la Belgrad

Românii din Serbia au fost împărţiţi artificial de autorităţile de la Belgrad în două comunităţi etnice distincte şi organizaţi în Consiliul Naţional al Românilor, cu sediul la Novi Sad - Voivodina (comunitate recunoscută ca fiind românească) şi Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Valea Timocului (comunitate nerecunoscută).

Astfel, autorităţile sârbe au făcut tot posibilul pentru a legitima o minoritate vlahă şi o limbă vlahă, create artificial, pentru a grăbi asimilarea populaţiei româneşti. Dacă nu au reuşit să impună propriile liste la alegeri, democraţii şi socialiştii, partidele care formează coaliţia de guvernământ, au sabotat listele organizaţiilor pro-româneşti.

„Am avut o campanie intensă, am convins oamenii că este bine să se înscrie pe lista noastră pentru a le apăra interesele. Apoi au intrat în joc partidele sârbeşti aflate la putere, care au început să înscrie pe listele noastre membrii lor de partid, inclusiv sârbi. Ce este absurd în lege este că, dacă astăzi te declari român, mâine la fel de bine te poţi declara de altă naţionalitate", a declarat pentru „Adevărul" Predrag Balasevic.

Belgradul a aplicat aceeaşi strategie şi în cazul altor minorităţi. Începând cu rutenii, bulgarii, slovacii, ţiganii, ucrainenii şi terminând cu românii din Voivodina, toţi au acum consilii naţionale conduse de cele două partide de guvernământ - Partidul Socialist şi Partidul Democrat. Statul sârb a eşuat doar în cazul ungurilor şi bosniacilor, minorităţi puternice financiar şi instituţional, cu şcoli, televiziuni şi ziare proprii, dar şi cu sprijin material consistent din partea ţărilor-mamă.

Preotul Bojan Aleksandrovic, împreună cu două enoriaşe

Miza abuzurilor

Obţinerea controlului asupra CNMR a avut o miză importantă pentru autorităţile sârbe. Noul preşedinte al Consiliului Minorităţii Române, socialistul Radisa Dragojevic (primarul oraşului Petrovac na Mlavi, care a coordonat anchetarea etnicilor români), a declarat imediat după aflarea rezultatelor scrutinului, că va anula directiva legată de limba română.

Astfel, obiectivele principale al Consiliului, adică păstrarea finţei naţionale, introducerea limbii române în şcoli şi promovarea mass-mediei cu specific
românesc vor fi abandonate de noua conducere a CNMR, de orientare declarat antiromânească.

În plus, reuşind să preia controlul politic asupra minorităţilor, partidele sârbeşti de la guvernare vor să-şi asigure şi controlul alegerilor viitoare din Serbia, susţine Predrag Balasevic. Programate pentru 2012, alegerile parlamentare ar putea avea loc mai devreme, în primăvara anului viitor. Consiliile naţionale ale minorităţilor vor avea rolul de a atrage voturile etnicilor români, bulgari, ruteni, slovaci sau ucraineni.

Fără nicio strategie, Bucureştiul rămâne doar cu speranţa

În timp ce autorităţile sârbe îi discriminează pe românii din Timoc, autorităţile de la Bucureşti rămân cu speranţa. Speranţa ca lucrurile să se rezolve de la sine, fără ca România să uzeze de pârghile avute la dispoziţie, pentru a obliga statul sârb să înceteze aubuzurile.

„Poziţia noastră este foarte clară. Sperăm ca noua majoritate creată în cadrul Consiliului Naţional Valah să nu anuleze directiva legată de limba română, decizie care nu ar reuşi decât să dezbine şi mai mult comunitatea. Noi sperăm ca acest lucru să nu se întâmple şi nu cred că este în momentul de faţă pe agenda consiliului, deşi există temeri în rândul comunităţii. Este în dezavantajul comunităţii, cel puţin acesta a fost mesajul nostru către consiliu", a declarat Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul Românii de Pretutindeni (DRP), din cadrul Ministerului de Externe.

Eugen Tomac nu a fost în măsură să explice care sunt măsurile concrete pe care ar trebui să le ia România pentru a contracara campania antiromânească din Timoc, în spatele căreia stau autorităţile de la Belgrad.

Au pierdut o bătălie, dar nu şi războiul

În privinţa înfiinţării unor instituţii de învăţământ private finanţate de statul român, în condiţiile în care autorităţile sârbe refuză să introducă limba română în şcoli, Eugen Tomac susţine că nu ar fi soluţia cea mai bună în momentul de faţă. Asta pentru că românii din Serbia, spune Tomac, ar trebui să se bucure de acelaşi drepturi de care se bucură etnicii sârbi în România. „Eu nu cunosc cazuri în care etnicii sârbi de la noi să fi înfiinţat instituţii de învăţământ private", a mai spus Tomac.

După eşecul suferit la alegerile pentru CNMRS, comunitatea românească din Valea Timocului se regrupează. Pentru a contracara politica antiromânească a Consiliului, instituţia care, potrivit legislaţiei sârbe, are rolul de a reprezinta minoritatea română în faţa autorităţilor, vor pune bazele unei structuri paralele.

Din aceasta vor face parte doar organizaţiile proromâneşti, care reprezintă cu adevărat interesele etnicilor români din Timoc, precum Ariadnae Filum, Asociaţia pentru Cultura Românilor de la Malainica, Iniţiativa Culturală Românească de la Petrovac etc. Viitoarea organizaţie va veni cu un nou program, care va cuprinde strategia de combatere a politicii anti-româneşti din zona Timocului şi pentru ridicarea conştiinţei naţionale, păstrarea limbii şi a culturii.

Centru cultural românesc la Malainiţa

Deşi nu s-a implicat direct în alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Române, preotul bisericii româneşti de la Malainiţa, Bojan Aleksandrovic, este hărţuit în continuare.

Autorităţile administrative ale oraşului Negotin şi reprezentanţii Episcopiei Timocului fac eforturi disperate să împiedice ridicarea, la Malainiţa, a unui centru cultural românesc, a cărui construcţie a demarat în toamna lui 2009. „Inspecţia în construcţii vine periodic ca să verifice lucrarea, la sesizările Episcopului sârb Justin. Ultima oară când au venit, au intrat pe proprietatea mea fără să mă anunţe, aşa că le-am spus să plece imediat", a declarat preotul Bojan Aleksandrovic. Ridicată la nivel de fundaţie, construcţia a fost oprită din lipsă de fonduri.

Din cauza crizei, DRP a anunţat că, anul acesta, nu va mai aloca niciun ban pentru acest proiect. Pentru a contracara influenţa preotului Bojan Aleksandrovic în comunitate, Biserica Sârbă urgentează construcţia unui lăcaş de cult la Malainiţa. Acesta va fi ridicat la 4 km de biserica românească. Pentru ridicarea ei, statul sârb a alocat circa 80.000 euro (Ministerul pentru Investiţii), iar Primăria Malainiţa a dat locul în concesiune pe 99 ani. „Banii nu le ajung, iar episcopul i-a îndemnat pe săteni să facă donaţii, dar oamenii nu au dat niciun dinar", a mai spus preotul.

Statul român, darnic cu minorităţile

Cei aproximativ 300.000 de români care trăiesc în Serbia au fost finanţaţi de la Belgrad, anul acesta, prin consiliile minorităţilor, cu 60.000 de euro. Darnic, statul român a cheltuit pentru cei 22.000 de etnici sârbi din România 700.000 de euro.

Suma pe care o primesc minorităţile din România, în 2010, este de aproximativ 20 de milioane de euro, numai minorităţii maghiare fiindu-i alocate aproximativ 4 milioane de euro. De asemenea, minoritatea bulgară, care numără doar 8.000 de membri, primeşte de la statul român circa 600.000 de euro, ucrainenilor, care sunt 61.000, le-a fost alocată o sumă de peste un milion de euro. În acelaşi timp, statul român a pre­gătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de doar un mili­on de euro.

Românii de lângă noi

BULGARIA: În ţara vecină, la sud de Dunăre, în regiunea dintre Vidin şi Timoc, trăiesc aproximativ 125.000 de români, localizaţi compact în 40 de sate. Alţi români sunt localizaţi în regiunea cuprinsă între Silistra şi Veliko Turnovo. Românii de aici sunt numiţi vlahi, după acelaşi model sârbesc, pentru a nu fi recunoscuţi ca mi­noritate etnică românească. În aceste condiţii, românii din Bulgaria nu beneficiază de şcoli în limba maternă şi nici biserici.

UCRAINA: Etnicii români sunt localizaţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Conform datelor ultimului recensământ din 2001, în Ucraina, s-au declarat 258.619 de moldoveni şi 155.130 de români. Ca şi Bulgaria, Ucraina promovează o politică de asimilare forţată a românilor. Numărul şcolilor româneşti din regiunea Cernăuţi, vechi centru de cultură românesc, scade de la an la an, iar Ucraina refuză să recunoască diplomelor etnicilor români care au studiat în România.

UNGARIA: O importantă comunitate românească se află şi în Ungaria. Localităţile în care trăiesc cei mai mulţi români din această ţară se găsesc, de la Mureş până dincolo de Crişul-Repede, de-a lungul frontierei dintre Ungaria şi România. Liderii organizaţiilor româneşti susţin că numărul românilor din Ungaria este de circa 25.000, în timp ce statisticile oficiale ungare prezintă cifre mult mai mici. De-a lungul timpului, românii din Ungaria au fost supuşi unui proces de maghiarizare forţată, această politică fiind practicată atât de guvernele interbelice, dar şi de cele comuniste şi succesoare căderii regimului în 1989. Pentru aderarea la UE, Budapesta a fost obligată să asigure învăţământ şi biserici de limba română.

“Ce este absurd în lege este că, dacă astăzi te declari român, mâine la fel de bine te poţi declara de altă naţionalitate."
Predrag Balasevic
preşedintele Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia


Sursa: http://www.adevarul.ro/international/europa/Romanii_din_Timoc-infiltrati_de_sarbi_0_327567824.html

Jurnal.md: Petru Bogatu: Ce caută Cozmin Guşă la Publica TV?

Petru Bogatu: Ce caută Cozmin Guşă la Publica TV?
Dacă nu merge Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed. Altminteri zicând, dacă nu se duce Plahotniuc la televiziune, vine Publika TV la el acasă.

Un agent de influenţă deconspirat


Invitat alaltăieri la emisiunea „Fabrika", controversatul om de afaceri nu a catadicsit să vină, ca toţi oamenii, în studio, ci a insistat să răspundă la întrebările jurnaliştilor chiar din biroul său. De ce nu? De ce să se ducă te miri unde, când tot de ce are nevoie i se aduce la domiciliu? Când, vorba poetului, până şi lumea i se pune la picioare. Necum televiziunea! De ce să nu îmbine, de bună seamă, plăcutul cu utilul chiar la el acasă, unde, spune un proverb rusesc, şi pereţii te ajută?

Ei bine, în timp ce toată lumea urmărea nemaipomenita minunăţie de la „Fabrika", atenţia mi-a fost atrasă de un alt oaspete inedit al televiziunii lui Vântu. În cadrul aceleiaşi emisiuni, şi-a făcut apariţia nimeni altul decât nu mai puţin controversatul om politic de pe malurile Dâmboviţei, Cozmin Guşă. Deşi i-a umblat gura ca o meliţă, acesta nu a strălucit. A strecurat vreo două mesaje descurajante contra AIE. A băgat câteva strâmbe ridicole împotriva premierului Vlad Filat, dându-se astfel de gol că-i un politician de carton, cusut cu aţă albă. În rest, ne-a bătut capul cu te miri ce şi tocmai de aceea riscă mult ca prezenţa sa la Publika TV să fie trecută cu vederea. Nu se poate! Ar fi mare păcat dacă s-ar întâmpla aşa.
Cu toate că e un actor mic, un liliputan care interpretează doar roluri secundare şi cu precădere comice pe scena politică românească, ieşirea sa la rampă în Republica Moldova este simptomatică. Vorba e că acest Cozmin Guşă e un agent de influenţă al Moscovei în România pe care ruşii l-au deconspirat acum câţiva ani. Dar nu pentru că-şi făcea prost meseria şi urma să fie pensionat. Dimpotrivă. Era tânăr şi de mare perspectivă. De aceea a fost legalizat pentru efectuarea unui experiment politic prin care să verifice dacă poate sau nu un partid filorus să se impună în faţa alegătorilor români. Misiunea era imposibilă şi, după cum era de aşteptat, omul Moscovei din Bucureşti a eşuat lamentabil chiar la proximele alegeri. Dar nu a rămas, desigur, fără front de lucru.


Partea văzută a aisbergului


Despre Cozmin Guşă, un apropiat al fostului general de Securitate Iulian Vlad şi al lui Virgil Măgureanu, presa din România spune că ar avea legături cu serviciile secrete ruse care îi gestionează cariera politică la Bucureşti. Mentorul său este Boris Golovin, creditat cu aranjamentele legate de controversata vizită efectuată în secret de Mircea Geoană la Moscova la 27 aprilie 2009, pentru a se întâlni, zice-se, cu un consilier al preşedintelui Dmitri Medvedev.


În ultima campanie electorală, Guşă a fost consilierul candidatului social-democrat la preşedinţie, fapt care i-a nemulţumit pe unii dintre fruntaşii PSD. Ulterior, sub Ponta, noul lider al partidului a fost trecut pe linie moartă. Astăzi, politicienii serioşi din România fug de Guşă ca de un ciumat. Şi nici nu-i de mirare. Relaţiile sale cu Golovin sunt cu atât mai dubioase, cu cât acesta din urmă, fost ofiţer GRU, este acum reprezentantul unei firme cu interese în domeniul energiei, deţinută în majoritate de statul rus, dar totodată reprezintă şi interesele unuia dintre cei mai influenţi oligarhi ruşi ai momentului, Oleg Deripaska, un apropiat al lui Vladimir Putin.


Şi iată că acest Guşă ţine acum să dea lecţii politice Basarabiei. Are tot dreptul, bineînţeles. Numai că face asta într-un context extrem de interesant. Într-un moment politic delicat, când Kremlinul caută pricină Chişinăului, iar preşedintele şi ministrul de Externe al României confirmă că Moscova atacă Bucureştiul din cauza Republicii Moldova, omul ruşilor din Bucureşti este luat în serios şi ascultat cu luare aminte la televiziunea lui SOV de dincoace de Prut. Oricum ai întoarce-o, faptul dă de bănuit.


Şi cum Guşă, după cum am spus, este un agent de influenţă deconspirat, acesta acţionează nu clandestin, ci pe faţă. El reprezintă, astfel, partea văzută a aisbergului. Periculoasă este însă, precum se ştie, porţiunea nevăzută a acestuia.

Jurnal.md