Scrisoare de la un dâmbovițean către Emil Boc

Într-o recentă dispută televizată cu un adversar politic, fostul prim-ministru Emil Boc se declara sătul de “dâmboviţenii” care nu sunt în stare să “pună mâna să muncească” catalogându-și adversarii drept “şmecheri de Dâmboviţa”. Din păcate, o serie de politicieni și analiști își ascund lipsa de substanță în spatele unor etichete gen „politicieni de Dâmbovița”… Oare ați întâlnit în limbajul de stradă al unor analfabeți expresii de genul: „uite și pe moldoveanul ăla!” sau „țărani veniți la București”. Analfabeții care debitează aceste etichete cred că simplul fapt că sunt din București le conferă o superioritate ce merită apreciată. Aceștia sunt simple gunoaie… însă lucrurile se complică nițel când oameni teoretic școliți îți vorbesc la televiziuni folosind clișee similare… cum îi putem eticheta și noi pe aceștia?

Cei care din greșeală sau luați de val (poate de dezbaterile din studiouri) au utilizat vreodată acest gen de expresie este bine să le dăm o șansă să se reabiliteze… ceilalți, cei care o fac frecvent și cu bună știință pot și ei să fie etichetați ca… gunoaie… Nu are rost să îi menajăm cu cuvinte politicoase. Asta sunt, gunoaie!

Problema se complică și mai mult când personalități importante ale statului român folosesc expresii din aceeași gamă. Ieșirile fostului prim-ministru Emil Boc nu sunt doar regretabile, ele sunt foarte grave pentru că nu sunt o noutate. Îi recomand fostului prim-ministru să privească mai echidistant cetățenii României, să înceteze să mai discrimineze pe unii și pe alții în funcție de regiunea din care provin, să fie mai echilibrat, mai calm și mai puțin șmecheraș. Este ridicol ca șmecherașii de Feleac, de Constanța și de unde or mai fi să tot acuze șmecherașii de Dâmbovița… ar fi nedrept și degradant pentru un om care a fost Prim-ministrul României.

Domnule Boc, încercați să ieșiți onorabil din criza de imagine în care vă aflați, încercați să intrați onorabil în cartea de istorie, lăsați să se scrie că ați fost un politician mare la sfat, un politician care a luat măsuri extrem de dure pentru redresarea țării (parcă așa era construit PR-ul în jurul domniei voastre, nu?)… nu vă avântați într-un extremism regionalist care vă degradează ca om… înțeleg de la deputații fără studii superioare (atenție, există chiar la dvs. în partid) să transforme dezbaterea publică într-o împroșcare cu jigniri, dar dvs. nu puteți face același lucru… nu puteți pentru că sunteți legat definitiv de statul român. Ați fost Prim-ministrul României! Nu aveți dreptul să vă canalizați discursul într-un extremism regionalist care să vă degradeze ca personalitate și să degradeze funcția importantă pe care ați deținut-o…

Păstrați-vă echilibrul, șmecherași există și la Cluj-Napoca, și la Timișoara, și la București, și la Iași… Nu instigați românii dintr-o parte a țării împotriva altor români…

V-am văzut în campania electorală de anul trecut… Dvs. ca proaspăt întors din funcția de prim-ministru al României, ați pedalat nepermis pe o așa-zisă superioritate a clujenilor, pe grozăvia lor, pe cum pot ei singuri să aibă o viață ca în povești, evident cu dvs. primar… Deși ar putea fi înțeleasă o astfel de abordare ca o retorică de campanie, eu nu aș fi putut face niciodată ce ați făcut dvs., să smulg voturi cu prețul creării unei artificiale zâzanii regionale… ați făcut-o… a trecut. Acum, d-le Emil Boc, fost prim-ministru al României, vă cer să reveniți la statura funcției pe care ați deținut-o și să renunțați la retorica simplistă, îngustă, pe înțelesul needucaților, să renunțați la retorica unei așa zise superiorități a clujenilor… Needucații, ratații etc. din Cluj-Napoca, București, Craiova, Iași, Brașov, toți se vor simți mai importanți dacă cineva le va turna mereu ideea că ei fac parte dintr-o comunitate (în cazul ăsta locală) superioară altora… și că alții sunt de vină pentru insuccesul lor…

Dvs. ca fost prim-ministru al României aveți datoria să gândiți mai mult și să vă exprimați mai elegant și mai corect decât Costică Canacheu… Vă rog să o faceți!

„Politica dâmbovițeană” este un clișeu folosit de needucați, la fel este și clișeul „noi nu suntem o țară bananieră”… ce are domnule o țară bananieră, o țară producătoare de banane? De ce ar trebui ea să fie stigmatizată de unii politicieni / analiști etc. înguști? Domnilor, fiți mai atenți cu cuvintele și renunțați la etichete! Politica de Dâmbovița, de Feleac, de Siret sau de Bega sunt prostii pentru cei care nu au caracterizări reale, argumente serioase și cred că aruncând etichete în spațiul public au un soi de prestanță…

Continuare: http://www.catalincornea.ro/2013/04/15/scrisoare-de-la-un-dambovitean-catre-emil-boc/

Formula-As.ro: Demolatorii atacă noaptea

Cei care, din diverse motive, îl susţin as­tăzi pe demolatorul numărul unu, de după Cea­uşescu, Sorin Oprescu, primarul neferi­ci­tului Bucureşti, vor regreta amarnic şi se vor ruşina mâine-poimâine, când se va trage linie şi se vor calcula pagubele imense aduse patrimoniului şi identităţii bucureştene de acest "vodă" dis­creţionar şi şmecher.

Deşi avea îm­potrivă câteva sentinţe jude­cătoreşti definitive, Oprescu a dat ordinul demolării Halei Matache pe timp de noapte, încălcându-şi propria pro­misiune de a lăsa şi de a restaura cunoscutul monument pe amplasamentul original. În plângerea penală înaintată parchetului de sector, mai multe asociaţii cer pedep­sirea răufăcătorilor, care şi-au pus semnătura pe autorizaţia şi avizele ilegale, în­călcându-se hotărâri judecătoreşti irevocabile. Iată Lista Ruşinii - ca un insectar al netrebniciei, pentru un viitor care trebuie să afle cine au fost de­mo­latorii patrimoniului urbanistic al tristei capitale a tuturor românilor: Sorin Mircea Oprescu, primar; Gheor­ghe Pătraşcu, ar­hitect şef (un funcţionar cu mâ­necuţe, obe­dient, care pare a fi uitat tot ce a învăţat în fa­cultate); Tudor Toma, secretarul general al pri­măriei, fost consilier PDL; Daniel Cons­tan­tin Barbu, ministru decorativ al culturii, un anti ONG-ist cu ordin de la partid; Radu Bo­roianu, secretar de stat la Cultură, scos de la naftalină de PNL şi pus pe post de curea de transmisie între partid şi minister; Marius Damian, directorul Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, un con­tinuator fidel al răposatului Ştefan Damian, plecat dintre noi cu conştiinţa încărcată de numărul monu­men­telor demolate. Toţi aceşti oficiali, de revol­tă­toare prezenţă în fruntea destinelor monu­mentelor naţionale, sunt chemaţi în instanţă pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere a monumentului Hala Matache şi pentru abuz în serviciu, prevăzut de art. 248 C.P.

Într-o cavalcadă de minciuni, comunicatul de presă al primăriei povesteşte ce avize frumoase şi "betonate" deţine municipalitatea, fără a scoate un cuvânt despre sentinţele definitive ale tribunalelor şi curţilor de apel din Bucureşti şi Cluj-Napoca, ce anulează toate avizele şi autorizaţiile în cauză. Practic, Oprescu Vodă Demolatorul a pornit la atac sfi­dând justiţia, ca un Don Quijote de Ferentari. Deşi vestitul inginer Iordăchescu, cel ce a mutat bi­sericile pe timpul lui Ceauşescu, se află încă în pli­nă putere de muncă, şi ar fi putut fi invitat să gă­sească soluţia tehnică a mutării halei (mutare despre care chiar experţii primăriei generale şi ai minis­te­rului dezvoltării au spus că nu este necesară!), Opres­cu a preferat să demoleze, obsedat de puterea personală şi de locul pe care-şi închipuie că-l ocupă în simpatia bucureştenilor.

Nicuşor Dan, preşedin­tele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul (cel ce a mai câştigat 10 procese cu Primăria Generală!) pre­cizează clar: "Lucrările de distrugere a monumen­tului istoric au loc în baza unor acte în mod fla­grant ilegale". Pe lângă hotărârile judecătoreşti, pri­marul general încalcă şi Convenţia pentru pro­tec­ţia patrimoniului arhitectural al Europei, sem­nată de statul român la Granada, la 3 octombrie 1985, în care se prevede: "Fiecare parte se an­gajează să interzică deplasarea integrală sau a unei părţi a unui monument protejat". Cu alte cu­vinte, cine mi-a fost Ceauşescu, cine-mi e Oprescu! Ambii au încălcat aceeaşi convenţie, şmechereşte, demolând cu o indicaţie din deget şi avându-i ca "vasali" politici pe miniştrii fără personalitate ai culturii. Potrivit constatărilor lui Nicuşor Dan, Opres­cu nu are de gând să reconstruiască hala demolată. Nu este prevăzut locul şi nu se ştie dacă sunt bani pentru reconstrucţie. Şi, apoi, n-ar mai fi Hala Matache, pentru că se va pierde din substanţa monumentului original, prin înlocuirea unei părţi a acestuia cu materiale contemporane. Aşa vom ajun­ge să avem, în locul Halei Matache, Hala Opres­cu, poate chiar Hala Boroianu şi, de ce nu, Hala Bar­bu...

Sursa: http://www.formula-as.ro/2013/1063/accente-2/demolatorii-ataca-noaptea-16246

DanTănasă.ro: ÎCCJ anulează IREVOCABIL un concurs organizat de ANFP în care se cerea cunoașterea LIMBII MAGHIARE. Impunerea cunoașterii limbii maghiare pentru secretarii UAT – ILEGALĂ

DanTănasă.ro: ÎCCJ anulează IREVOCABIL un concurs organizat de ANFP în care se cerea cunoașterea LIMBII MAGHIARE. Impunerea cunoașterii limbii maghiare pentru secretarii UAT – ILEGALĂ
Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ÎCCJ) a anulat definitiv și irevocabil un concurs organizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în care s-a impus cunoașterea limbii maghiare pentru un post de secretar de primărie într-o comună din județul Covasna.

În luna decembrie 2011 Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), condusă la acea vreme de PDL-istul Szakál András (fost membru UDMR), emite Ordinul nr. 4669/7.12.2011 pentru organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de secretar al comunei Valea Crișului. La solicitarea primarului comunei Valea Crișului de la acea dată, PDL-istul Ioanchim Silviu (a pierdut alegerile din mai 2012 în favoarea unui UDMR-ist), una din condițiile de participare la concurs, acceptată de ANFP, a fost cunoașterea limbii maghiare – nivel avasat. Un primar român, primar al comunei Valea Crișului timp de cinci mandate consecutive, impunea cunoașterea limbii maghiare pentru un post de secretar de comună.

Fostul secretar al primăriei comunei Valea Crișului, care ocupase această funcție timp de patru ani de zile, chiar în mandatul PDL-istului Ioanchim Silviu, se prezintă la concurs însă nu este admis pentru că nu cunoaște limba maghiară. O cunoștință a primarului PDL, cunoscătoare a limbii maghiare, fostă membră a Partidului Civic Maghiar, este declarată admisă din a doua încercare.

Fostul secretar acționează în judecată ANFP și Primarul comunei Valea Crișului. Prima instanță, Curtea de Apel Brașov, dă câștig de cauză ANFP și Primarului comunei Valea Crișului, dictând o sentință stupefiantă: limba maghiară este obligatorie pentru secretarul unității administrativ-teritoriale (UAT) în zonele în care ponderea cetățenilor aparținând minorităților naționale trece de 20%, argument susținut atât de ANFP cât și de primarul PDL.

Recursul s-a judecat în data de 7 martie a.c. la ÎCCJ. De această dată lucrurile au fost tranșate definitiv și irevocabil în favoarea fostului secretar al comunei Valea Crișului.

Sentința Curții de Apel Brașov a fost casată iar Ordinul nr. 4669/7.12.2011 emis de ANFP, în baza căruia a fost organizat concursul în care s-a impus cunoașterea limbii maghiare pentru ocuparea postului de secretar al UAT este anulat.

Decizia nr. 2968/07.03.2013 a ÎCCJ precizează foarte clar faptul că, ”condiția de participare la concurs privind cunoștințe de limba maghiară – nivel avansat, impusă în art. 1 pct. 3 din Ordinul nr. 4669/2011 al ANFP nu este în concordanță cu dispozițiile legale, astfel că autoritatea pârâtă, emitentă a ordinului, a acționat cu exces de putere…”. La fel de stupefiant este și faptul că argumentele fostei conduceri a ANFP, care s-a preocupat în permanență să maghiarizeze administrația publică din Covasna și Harghita, au fost asumate în fața ÎCCJ și de către noua conducere a ANFP, reprezentată prin secretarul de stat Eugen Ciofan (USL).

Decizia ÎCCJ certifică odată pentru totdeauna faptul că impunerea cunoașterii limbii maghiare pentru postul de secretar UAT este ilegală.

Continuare: Dan Tănasă blog

KOABITARE. Fost UDMR-ist, actual PDL-ist, uns șef al unei agenții guvernamentale

Numire politică SURPRINZĂTOARE: Fost UDMR-ist, actual PDL-ist, numit șef al unei agenții guvernamentale.

Guvernul Ponta a numit, la începutul lunii aprilie, un nou director la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Covasna, schimbându-l, astfel, pe conservatorul Gheorghe Baciu cu PDL-istul Szakál András.

Szakál András este fostul șef al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și un membru proeminent al Partidului Democrat în județul Brașov, fiind considerat un apropiat al primarului George Scripcaru. Schimbarea de la OJPDRP a fost confirmată de reprezentantul Guvernului în județul Covasna, insa prefectul Dumitru Marinescu nu a putut oferi si alte detalii referitoare la condițiile in care a survenit înlocuirea.

Conservatorul Gheorghe Baciu (fost șef al PDL Covasna) a fost responsabil cu coordonarea activității OJPDRP Covasna din iunie 2010. Szakál András, inlocuitorul acestuia, este un fost membru UDMR care a fost, pe lângă șef al ANFP, si consilier județean PDL in Brașov, iar în decembrie 2012 a candidat din partea ARD pentru un loc în Camera Deputaților în Colegiul 2 Braşov.

Sursa: Ghimpele

TimocPress.info: Redacţia de limba română a Radio Ucraina Internaţional la un pas de a fi lichidată

O veste şocantă venită de la colegii de presă românească din Ucraina a străbătut ca un fior de gheaţă, ieri, la lucrările Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat la Donji Milanovac – Serbia, întreaga media. Carolina Jitaru – redactor ştiri în cadrul redacţiei Emisiuni în limba română a postului Radio Ucraina Internaţional, care trebuie să îşi susţină lucrarea cu care s-a înscris la forum, a anunţat faptul că în curând postul de radio în limba română ar putea fi desfiinţat. Cu lacrimi în ochi, colega noastră a cerut sprijinul mass-media din România şi din Europa pentru ca aceasta să facă demersuri şi memorii în sprijinul menţinerii redacţiei de limba română la care lucrează. Momentul a fost unul emoţionant şi uluitor totodată, mai ales că a reuşit să creeze o emoţie atât de puternică în sală, încât ceilalţi autori de teme aflate pe agenda forumului aproape că au fost tentaţi să minimalizeze subiectele de dezbatere.

Concret, Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei, în cadrul procesului de optimizare a a activităţii şi de reducere a cheltuielilor a înaintat Comitetului de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune al Ucrainei propunerea de desfiinţare a Redacţiei Emisiuni în Limba Română a postului Radio Ucraina Internaţional. „Am primit această informaţie pe data de 1 aprile 2013, iar pe 2 aprilie aveam să aflu că nu fusese vorba de o păcăleală”, a precizat redactorul şef al Secţiei de limba română – Vitalie Zîgrea. „Din momentul în care se va lua decizia, dacă se va lua, în câteva luni ar trebui să fie lichidată redacţia de limba română. Aici lucrează în prezent un număr de 12 angajaţi, în special tineri entuziaşti care pun pasiune în difuzarea de emisiuni pentru românii ucrainieni. Ar fi nedrept să păţim aşa ceva, mai ales că anul acesta se împlinesc 45 de ani de când Redacţia de Limba Română de la Radio Ucraina Internaţional a emis în eter pentru prima oară”, mai spune Zîgrea.

Conducerea redacţiei româneşti a adresat deja un memoriu către Preşedintele Ucrainei – Viktor Ianukovici, către premierul Ucrainei şi împuternicitul Radei Supreme a Ucrainei pentru drepturile omului. Memoriul a fost semnat de 20 de ONG-uri româneşti şi ucrainiene şi redacţii ale publicaţiilor de limba română din Ucraina. Colegii noştri speră din tot sufletul că decizia capitală nu va fi luată până la urmă şi că responsabilii cu activitatea de radio şi televiziune din Ucraina vor da dovadă de înţelepciune în concordanţă cu angajamentele Ucrainei faţă de România, dar şi de forurile europene.

Redacţia de Limba Română a Radio Ucraina Internaţional a luat fiinţă la data de 1 iunie 1968, în prezent emite timp de patru ore şi 25 de minute zilnic, prin satelit, internet şi unde medii şi este ascultată peste tot în lume.

„Este un atac voalat la adresa presei de limba română din Ucraina şi o încercare de destabilizare a acesteia, pentru că mă îndoiesc că e vorba de o economie considerabilă care s-ar putea face prin lichidarea acestei redacţii. Din câte ştiu eu, în România, de exemplu, la televiziunea naţională s-au disponibilizat aproape o mie de oameni, dar niciunul din partea minorităţilor care în România sunt bine protejate de stat”, a declarat Vasile Tărîţeanu, fost colaboraror al redacţiei de limba română a Radio Ucraina Internaţional, membru al uniunii scriitorilor din Ucraina, din Moldova şi din România, dar şi preşedintele Senatului Uniunii Interregionale a Comunităţilor Româneşti din Ucraina.

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români va adopta un document de sprijin în aceste zile faţă de situaţia colegilor din Ucraina, după cum a precizat Romeo Couţi – preşedintele FIJR.

Sursa: http://www.timocpress.info/index.php/ro/agentia-de-presa/societate/1008-redactia-de-limba-romana-a-radio-ucraina-international-la-un-pericol

CatalinCornea.ro: Despre Hala Matache, oprescu și autoepurarea culturală

Visul Distrugătorului oprescu s-a împlinit. Așa cum ne-am obișnuit, pe șest, la adǎpostul întunericului şi al codului de vreme rea, oprescul a pus la pământ edificiul care îi măcina eficiența chirurgicală cu care trasează Diametrala N-S. Politica faptului împlinit. Rușinos!

Cei care s-au opus demolării Halei Matache au propus mai multe soluții tehnice prin care Diametrala să se construiască fără demolarea acesteia… În van, codul portocaliu a pus la pământ pe Matache...

Nici nu știu dacă mai conta păstrarea unei singure clădiri (Hala) din moment ce o serie de alte monumente arhitecturale (clădiri de patrimoniu sau nu) în principal de pe partea dreaptă a Diametralei N-S au fost puse la pământ de terminatorul oprescu. Tehnic erau soluții (sigur că scumpe, dar istoria unui oraș nu ține cont de bani… dacă vrei să o păstrezi) ca majoritatea acelor clădiri să nu fie demolate. Diametrala putea intra în mare parte (pe Buzești și Berzei) în subteran astfel că lățimea străzii nu mai era insuficientă. Ba dimpotrivă, strada de la suprafață rămânea în principal pentru pietoni și tramvai și se dădea din nou viață zonei… cu păstrarea istoriei orașului.

„Modernizarea oraşului necesitǎ sacrificii?!”
Sunt multe voci care merg pe varianta simplistă cǎ „modernizarea oraşului necesitǎ sacrificii, cǎ zona de pe străzile Buzești, Berzei era un focar de delincvenţǎ ce trebuia asanat, cǎ până la urmă Hala Matache nu era cine ştie ce”… Din păcate, susținerea lui oprescu de către USL (ne referim la PNL pentru că susținerea PSD avea un oarecare sens) în alegerile locale din 2012 a creat impresia greșită că majoritatea bucureștenilor chiar sunt de acord cu demolările ceaușiste ale acestuia…Nu, majoritatea nu știu ce se întâmplă exact în acea zonă sau nu își dau interesul pentru asta… Așadar nu putem echivala lipsa unei revolte populare împotriva lui oprescu cu acceptul… Eu, de exemplu nu sunt de acord cu multe din proiectele lui și oricum cu întreg discursul de șmecheraș de mahala pe care îl are. Cu toate acestea, nu am pornit (încă :) ) nici o revoltă împotriva lui sau a PMB. Scriu doar pe blog. Așadar, lipsa protestelor, a revoltelor, nu semnifică un acord tacit, și nu vreau să fiu pus în aceeași oală cu cei care susțin utilitatea demolărilor în dauna păstrării și valorizării patrimoniului arhitectural bucureștean.

Zona aceea era în ultimii 15 ani „un focar de delincvenţǎ” pentru că a fost lăsată în mod intenționat în paragină și pradă nomazilor pentru a se crea motive multiple (pe lângă diametrală) ca să fie rasă… așa se întâmplă cu majoritatea caselor istorice care sunt lăsate de către proprietari pradă nomazilor și ulterior apare un incendiu care justifică demolarea și apariția unui turn de sticlă, oțel și nesimțire.

Epurarea culturală
Chiar dacă majoritatea cetățenilor nu reacționează față de aceste distrugeri arhitecturale din diverse motive ce țin de tumultul vieții cotidiene, trebuie să recunoaștem că mulţi dintre locuitorii orașelor României nu înţeleg importanţa identitară și turistică a valorii culturale a patrimoniului construit şi ireversibilitatea fiecǎrei distrugeri. Întrebarea este cum explicăm acest fenomen? Eu cred că majoritatea elementelor negative care afectează societatea românească (distrugerile monumentelor istorice și parcurilor, corupția, denigrarea permanentă a propriei țări etc.) își pot găsi o parte semnificativă din explicație prin apariția și întreținerea fenomenului de atrofiere a spiritului național. Populația a fost învățată că patriotismul și respectul față de cultura națională sunt desuete și de sorginte comunistă. Mai mult, această concepție a fost inserată și în sistemul educațional, copiii fiind „beneficiarii” unei istorii fardate, care să nu supere UDMR sau alți actori care au participat constant la gidonarea Ministerului Educației. În plus, unele caricaturi politice extremiste au confiscat orice referire națională din discursul politic, iar aceia care nu au dorit să fie confundați cu acele caricaturi extremiste, au preferat o detașare de orice idee națională.

Priviți la patriotismul european al polonezilor! Îl admirați, credeți că i-a ajutat să meargă mai bine prin criză, i-a ajutat să aibă un profil internațional foarte bine conturat?

Da, i-a ajutat! În tot ceea ce fac (generalizez, desigur) spiritual național se vede… de la îndârjirea cu care apără interesele Poloniei în grupurile de lucru (pe diverse domenii) de la Comisia Europeană până la apărarea industriei naționale și privatizările pe bursă, privatizări inteligente, în interesul Poloniei. Modelul patriotismului rațional polonez nu a făcut însă pui… Ungaria, de exemplu, a ales varianta unui extremism revanșard față de toți vecinii și față de evrei, iar România modelul abandonării oricărei aprecieri a valorilor naționale, modelul deznaționalizării, modelul atrofierii spiritului național… Ne autoepurăm cultural (iar în unele cazuri îi lăsăm pe alții să o facă)… cum altfel am putea numi ștergerea unui întreg țesut cultural urban al Bucureștiului decât o autoepurare culturală… ne ștergem identitatea în favoarea unui utilitarism sinistru…

Continuare: blog Cătălin Cornea