Cercetarea arheologică de la Păuleni Ciuc – Ciomortan „Várdomb – Dâmbul Cetăţii” jud. Harghita

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a început în data de 10 iunie 2010 cercetările arheologice sistematice în situl de la Păuleni Ciuc – Ciomortan (Şoimeni) Dâmbul Cetăţii – Várdomb” jud. Harghita. Cercetările se vor desfăşura până la data de 6 august 2010, perioadă în care specialiştii prezenţi la faţa locului pot oferi vizitatorilor informaţiile despre modalităţile de cercetare arheologică şi despre descoperirile arheologice din această campanie.

Cercetările arheologice sunt coordonate de dr. Valerii Kavruk şi dr. Dan Buzea, arheologi de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Colectivul de cercetare este format din specialişti de la mai multe instituţii din ţară şi strainătate: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; Björn Briewig de la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania; Roxana Munteanu şi Daniel Garvăn, de la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Piatra Neamţ; Raymond Whitlow – asistent, State University of New York at Buffalo şi Andrei Gonciar – geoarheolog – director de teren, ArchaeoTek-Canada.

LOCALIZARE

Situl arheologic se află la cca. 8 – 10 km nord-est de municipiul Miercurea-Ciuc şi la cca. 1 km nord – est de satul Şoimeni (Csikcsomortán), comuna Păuleni Ciuc, judeţul Harghita, în locul numit de localnici Várdomb – Dâmbul Cetăţii.

Situl este amplasat pe un promontoriu natural cu altitudinea absolută de 882 m. Acest loc oferă o bună vizibilitate asupra Depresiunii Ciucului şi totodată un bun control al punctelor de comunicaţie din zona Carpaţilor Răsăriteni. Din sud promontoriul era mărginit de o pantă accentuată şi înaltă a văii pârâului Remetea – afluent al Oltului, iar la nord curge alt pârâu afluent al Remetei.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Aşezarea a fost descoperită în perioada interbelică de Al. Ferenczi care a inclus-o în repertoriul cetăţilor dacice din Transivania. În anii 1956, 1960 şi 1967 Székely Zoltán a efectuat săpături sistematice şi a constatat că aşezarea a fost locuită în epoca cuprului (perioada eneolitică) şi în epoca bronzului (epoca metalelor). Cu ocazia cercetărilor arheologice a fost descoperită o nouă cultură arheologică denumită în literatura de specialitate cultura Ciomortan.

Din anul 1999, echipa de specialişti coordonată de dr. Valerii Kavruk, directorul Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, continuă cercetările în această aşezare, cu rezultate importante atât pentru preistoria zonei, cât şi pentru preistoria spaţiului sud-est european. Din suprafaţa totală a sitului de circa 6000 mp, până în momentual actual al cercetărilor arheologice a fost finalizată o suprafaţă de circa 300 mp.

Obiectivele cercetării arheologice:

- cercetarea sitemului de fortificaţie al aşezării din epoca bnronzului, cu val de pământ şi cu şanţuri de apărare;

- cercetarea vestigiilor din epoca bronzului mijlociu (mileniul II î. Hr.) aparţinând culturilor Ciomortan – Cistişa (2100/2000 – 1900/1800 î. Hr) şi Wietenberg (1800/1700 – 1500/1400 î. Hr);

- cercetarea urmelor de locuire din perioada epocii cuprului (eneolitic) aparţinând culturii Cucuteni – Ariuşd (mil.4500 – 4050 Îî. Hr.);

- prelevarea de mostre pentru efectuarea analizelor cu radiocarbon (C.14);

- metode de extragere (săpatură şi flotare) a materialului arheologic pentru analize conform cerinţelor laboratoarelor din S.U.A.

Descoperirile arheologice atribuite locuirii din epoca bronzului:

În această campanie arheologică se află în curs de cercetare o locuinţă de suprafaţă atribuită purtătorilor culturii Wietenberg. Locuinţa este de forma rectangulară, cu dimensiunile de circa 3 x 4 m, fiind delimitată în partea superioară a dărâmăturilor de o cantitate impresionantă de bolovani de piatră, fragmente ceramice şi fragmente de unelte din piatră (râşniţe).

Cultura Wietenberg este cunoscută ca una dintre cele mai imporatnte culturi din perioada epocii bronzului mijlociu de pe teritoriul României.

Descoperirile arheologice atribuite locuirii din epoca cuprului:

În urmă cu 6000 de ani aşezarea de la Dâmbul Cetăţii – Várdomb a fost locuită de purtătorii culturii Cucuteni-Ariuşd-Triplolie. Denumirea de cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie a fost dată după descoperirile din staţiunile eponime de la Ariuşd (jud. Covasna), Cucuteni (jud. Iaşi) şi Tripolie (Republica Ucraina).

Locuirea culturii Cucuteni-Ariuşd de la Dâmbul Cetăţii – Várdomb, este atestată prin descoperirea mai multor locuinţe incendiate, vetre de foc şi gropi menajere. Locuinţele cercetate până în prezent, aveu una sau mai multe încăperi şi erau aşezate una lângă cealaltă pe marginea promontoriului, în formă de semicerc. Zona centrală a promontoriului a fost lăsată liberă şi utilizată probabil pentru alte activităţi.

În campania arheologică din 2010, în partea sudică a sitului se află în curs de cercetare o locuinţă de suprafaţă atribuită locuirii Cucuteni – Ariuşd. Din această locuinţă s-au păstrat urmele incendiate ale pereţilor, care au fost construiţi din bârne de lemn despicat în două sau mai multe bucăţi, peste care era aplicat un strat de lipitură. Perimetrul locuinţei este delimitat de o aglomerare de fragmente ceramice, oase animaliere, pietre, puţine resturi de lemn şi lut ars, răspândite pe suprafaţa de circa 6 x 4 m.

Cercetările arheologice de la Păuleni Ciuc – Ciomortan (Şoimeni) Dâmbul Cetăţii – Várdomb jud. Harghita, din anul 2010, sunt desfăşurate cu sprijinul volutarilor din ţară şi din străinătate (Germania, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, Australia şi Irlanda), membrilor Asociaţiei Cultural-Ştiinţifice „Carpaţii Rărăriteni”, şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cărora dorim să le mulţumim pe acestă cale.