miercuri, 4 august 2010

Cum să te aperi de schizofrenia Rusiei?






Petru Bogatu
Ruşii se sufocă de o arşiţă insuportabilă şi mor mistuiţi de flăcări. Ţara arde, dar luptă nu atât cu focul din casa ei, cât cu duşmanul extern. Kremlinul s-a aventurat acum să se bată pe două fronturi. A dezlănţuit un război al vinului împotriva Republicii Moldova şi altul ”informaţional” împotriva Belarusului.
CAZURI CLINICE ÎN VIAŢA POLITICĂ

La mijloc nu-i altceva decât o specie de abordare dementă a politicii. Dar aceasta nu-i singura tulburare psihiatrică a Moscovei. Drept schizofrenică, bunăoară, a calificat recent ministrul american al apărării, Robert Gates, atitudinea ei faţă de Iran, o tara percepută de ruşi o ameninţare pentru securitatea lor şi simultan un partener comercial. Exemplele pot continua. În comportamentul Kremlinului sar în ochi o sumedenie de cazuri clinice. Deşi, presat de nevoile modernizării, solicită investiţii şi tehnologii occidentale, Medvedev trimite, totuşi, cu nemiluita spioni în SUA să fure secretele ştiinţifice ale americanilor. Pe de o parte, e îngrijorat teribil de ambiţiile Chinei din Asia care includ provinciile siberiene slab populate, iar pe de alta caută să se alieze cu Beijingul contra Statelor Unite şi Japoniei.Sau să luăm mult trâmbiţata deschidere spre Occident, anunţată de preşedintele Rusiei. Medvedev declară modernizarea drept o prioritate a politicii naţionale. Concomitent însă, promulgă o lege care, de fapt, redă succesoarei KGB-lui numită FSB, atribuţiile de poliţie politică.

CONTACTUL DEFECTUOS AL MOSCOVEI CU REALITATEA

Dedublarea personalităţii sale politice în urmă căreia Moscova pierde contactul cu realitatea nu este întâmplătoare. Slăbiciunile economiei ruse forţează Kremlinul să renunţe la retorica belicoasă la adresa Occidentului, să pună accentul pe relaţii pragmatice cu fostele republici sovietice. În acelaşi timp, reflexele imperiale ale lui Putin rămân intacte. Nu e de mirare că recidivează.
La mijlocul deceniului trecut, Moscova i-a ameninţat pe cehi că vor îngheţa iarna în apartamentele lor neîncălzite dacă vor încerca să intre în NATO. Mai mulţi ani la rând, Kremlinul s-a angajat într-o calomnioasă campanie de denigrare a naţiunii estoniene. A dus un război al laptelui contra Letoniei şi altul contra Belarusului. A declanşat câte două conflicte ale vinului cu Georgia şi Republica Moldova.
Privită din acest unghi, actuala agresiune propagandistică a Rusiei împotriva Republicii Moldova nu poate fi pusă pe seama lui Mihai Ghimpu şi a decretului său din luna iunie. Ruşii au fost scoşi din ţâţâni chiar de victoria democraţilor în alegerile anticipate de la 29 iulie 2009, fapt care a condus la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Tocmai de aceea, în scurt timp, au refuzat să mai ofere creditul promis de un sfert de miliard de dolari, iar summitul CSI de la Chişinău s-a constituit într-o farsă care n-a durat nici 30 de minute. Este de remarcat că oficialii ruşii, cu această ocazie, au refuzat pentru prima dată în istorie să ia parte la tradiţionalul banchet cu vinuri alese din beciurile de la Cricova sau Mileşti. Clar, nu?
De fapt, războiul vinului a început încă anul trecut. Acum însă a luat proporţii. Mai întâi, ruşii ne-au întors spatele mânioşi, ca mai apoi, să ne lovească necruţător cu ”dubinka” (bastonul) ”Rospotrebnadzor”-ului.
Continuare: http://www.rgnpress.ro/content/view/44625/1/#Scene_1

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu