Premiera in invatamantul romanesc : Justitia obliga ASE-ul reexaminarea unor note acordate

Loredana Mihaela Simedre a dat Academia de Ştiinţe Economice în judecată, după ce s-a simţit nedreptăţită la examene, şi a obţinut o primă victorie.

Cei mai mulţi ar spune că a merge pentru o notă mică până în instanţă este exces de zel. Pentru Loredana Mihaela Simedre pare să fi fost singura cale de a-şi face dreptate pe care a găsit-o, acum un an, după ce a fost nedreptăţită la mai multe examene şi, într-un final, şi exmatriculată.

Instanţa i-a dat dreptate şi obligă Academia de Ştiinţe Economice (ASE) să îi permită Loredanei reînscrierea în anul II de masterat "Managementul proiectelor internaţionale" de la Facultatea de Relaţii Internaţionale şi să-i fie reexaminate lucrările.
Sursa http://www.evz.ro/detalii/stiri/instanta-cere-ase-repararea-unei-note-901720.html

Eva Iova: Cuiburile imposturii

Unii nu si-au revenit nici pâna acum dupa ce au studiat lista cu localitatile unde în toamna se vor putea forma autoguvernari minoritare românesti. Românii din zona Julei, unde traieste majoritatea comunitatii românesti din Ungaria, se tot întreaba cine sunt oare cei care au initiat alegeri de autoguvernari românesti în Martonyi, Múcsony, Szalonna, Szendrõ, Szendrõlád sau Szebény, Mátészalka, Százhalombatta, Törökbálint. Din moment ce studiem datele de la ultimul recensamânt din 2001, nu este prea greu de ghicit ce natie poarta acestia. Categoric nu sunt români. Dar atunci ce pot fi? Va ajutam sa ghiciti, cu o întâmplare de acum patru ani. Atunci, în satuletul nordic Szendrõlád un domn si-a adus aminte ca tatal lui s-a nascut în Ardeal. Iar acolo, dupa cum bine se stie, traiesc multi români. Pe lânga unguri si tigani. Domnul respective s-a gândit ca daca tatal sau a venit din România si cu toate ca dupa nume am deduce ca este tigan, el nu poate fi altceva decât… român. A ajuns la concluzia asta probabil pentru ca a fost ajutat de împrejurari: în satul cu o populatie majoritara (vreo 70%) de tigani, se îmbulzeau prea multi la înfiintarea autoguvernarii tiganesti. Si s-a gândit acesta – care acum patru ani ne-a declarat ca îi plac mult dansurile românesti – de ce sa nu faca el o autoguvernare româneasca. Iar pentru ca în tara asta cine cuteaza câstiga, el a cutezat. I-a avut cineva treaba în acesti patru ani? Nu, absolut nimeni. A functionat bine mersi, primind banii pentru functionare de la stat, reprezentând pe nu se stie cine si facând nu se stie ce. Iar daca unul a avut curajul, de ce sa nu aiba si altii. Si asa, iata ca ne-am trezit dintr-odata cu alte patru localitati din judetul Borsod-Abaúj-Zemplén, doritoare de a înfiinta autoguvernari românesti. Lucru curios este ca acestea sunt învecinate cu Szendrõlád-ul, localitati afectate de curând în mod grav de inundatii, si în care la recensamânt, la fel ca la Szendrõlád, nimeni nu s-a declarat român. Tot asa am putea lua la rând si celelalte localitati suspecte, însirate mai sus. Daca la recensamânt nimeni sau doar unu-doi s-au declarat de români, institutii, organizatii românesti nu au fost, nu sunt si probabil nici nu vor fi în aceste localitati, ce rost au aceste pseudo-autoguvernari? Exista mai multe raspunsuri posibile, pe care însa nu le vom însira. Nu se stie deocamdata, pâna peste câteva saptamâni, nici cine va asigura candidatura pentru acesti candidati necunoscuti. Se stie însa un singur lucru: acum patru ani, viitorii deputati din Szendrõlád au candidat cu sprijinul Asociatiei Române din Budapesta (ARB). Acea asociatie, care atunci a fost condusa de Vasile Roxin, decedat între timp, iar acum este condusa de vaduva acestuia, Ana Roxin. Presedinta ARB este aceeasi persoana cu presedinta Autoguvernarii Românesti pe Capitala, care în lunile trecute a târât prin tribunale revista „Foaia româneasca” si pe redactorul sef al acesteia, pentru ca ar fi scris, pe nedrept, ca Autoguvernarea Româneasca pe Capitala este „rasadnita etnobusinessului”. Noi acum nu ne mai dam cu parerea, pentru ca faptele vorbesc de la sine. Vom descrie întreaga situatie doar cu o întrebare, adresata politicienilor români si maghiari, care – si sincer ne bucuram pentru aceasta – zilele trecute iar s-au laudat ce bune relatii au, ce bine colaboreaza. Deci, domnilor politicieni, pe dumneavoastra nu va deranjeaza ca impostura si-a facut cuib în unele autoguvernari românesti din Ungaria? Pe noi, da. Si tot mai tare. Eva Iova, Foaia Romaneasca

Mai rău ca în evul mediu: naţionala Coreei de Nord umilită în public timp de şase ore

Mai rău ca în evul mediu: naţionala Coreei de Nord umilită în public timp de şase ore

• 
• 

- 2 Intra in galerie

Pozele precedente Pozele urmatoare

Nord coreenii au simţit pe propria piele ce înseamnă regiumul comunist de la Phenian. După întoarcerea din Africa de Sud, acolo unde au suferit trei înfrângeri în grupa morţii (1-2 cu Brazilia, 0-7 cu Portugalia şi 0-3 contra Coastei de Fildeş), fotbaliştii asiatici au trebuit să "dea seama" pentru faptul că "au trădat încrederea lui Kim Jong-Il".

Astfel, fotbaliştii Coreei de Nord (care iniţial, la întoarcerea din Africa de Sud, au fost primiţi decent) au fost umiliţi într-o piaţă publică timp de şase ore, anunţă asianews.it, care citează Radio Free Asia. 400 de persoane au participat la acest adevărat oprobriu public, unde jucătorii au fost umiliţi şi mustraţi şi selecţionerul a fost exclus din partid şi trimis pe un şantier de construcţii.

Totul s-a întâmplat pe un podium amplasat în Palatul Culturii Populare, unde fotbaliştii au fost tot timpul ţinuţi în picioare; aceştia au trebuit să suporte o adevărată "judecată" din partea diferiţilor oficiali ai statului, inclusiv din partea ministrului sporturilor. Momentul culminant a fost reprezentat de mustrările aduse de Ri Dong-Kyu, un cunoscut comentator de fotbal, care a punctat unde a greşit fiecare jucător în parte.

Jong Tae-Se si An Yong-Hak, fotbalişti care au evoluat pentru nord-coreeni, dar care s-au născut în Japonia, au scăpat de acest coşmar. Primul a intrat în istorie prin modul în care s-a manifestat la intonarea imnului, în partida de debut, contra Braziliei.

Anticiparea coşmarului

Moon Ki-Nam, fostul antrenor nord-coreean, care a fugit din ţară în urmă cu şase ani, cunoaşte foarte bine practicile regimului de la Phenian şi anticipa că vor urma măsuri dure.

"Regimul comunist de la Phenian e foarte darnic la victorii. Antrenorul şi jucătorii sunt recompensaţi cu case mari. Acum însă, ar putea fi trimişi în munţi, la muncă, într-o carieră de piatră", spunea tehnicianul după terminarea grupelor de la CM.

Sursa: prosport

RATB va lansa nouă rute către obiectivele turistice din jurul Capitalei. Preţul unui bilet, 15 lei

Foto: Intact Images

RATB va lansa, începând cu 1 august, nouă rute către mănăstiri şi obiective turistice din apropierea Bucureştiului, în urma unui protocol încheiat cu ministerul Dezvoltării şi Turismului, a informat Elena Udrea, citată de Mediafax.

Autobuzele speciale vor circula în zilele de sâmbătă şi duminică şi în timpul sărbătorilor legale, iar preţul unui bilet va fi de 15 lei.

"Vor fi excursii care vor viza obiective de interes naţional. Credem că aceste rute vor avea mare succes, deoarece nu toţi îşi permit să meargă în vacanţe", a declarat Udrea, care a mai precizat că intenţionează să extindă aceste curse şi în timpul săptămânii.

"Am făcut un prim pas pentru dezvoltarea transportului public urban. Promovarea acestor rute se va face prin ghiduri disponibile la casele de bilete", a precizat Adrian Criţ, director la RATB.

Mijloacele de transport vor fi dotate cu ecrane LCD pe care vor fi difuzate informaţii legate de obiectivele turistice.

RATB va opera curse pe următoarele trasee:

• Ghencea-Piaţa Presei Libere-Mănăstirea Căldăruşani-Mănăstirea Balamuci;
• Ghencea-Piaţa Sfânta Vineri-Granitul-Mănăstirea Cernica-Mănăstirea Pasărea;
• Piaţa Sfânta Vineri-Ghencea-Mănăstirea Ciorogârla;
• Piaţa Presei Libere-Ghencea-Biserica Adormirii Maicii Domnului Călugăreni-Biserica Sf. Ilie Călugăreni-Biserica Sfinţii Voievozi Hulubeşti;
• Piaţa Presei Libere-Piaţa Sfânta Vineri-Biserica Adormirii Maicii Domnului Călugăreni-Biserica Sf. Ilie Călugăreni-Biserica Sfinţii Voievozi Hulubeşti.
• Piaţa Presei Libere-Ghencea-Biserica Sf. Gheorghe Brăniştari-Parcul Naţional Comana;
• Piaţa Presei Libere-Ghencea-Mănăstirea Ciorogârla;
• Piaţa Presei Libere-Piaţa Sfânta Vineri-Mănăstirea Cernica-Mănăstirea Pasărea;
• Piaţa Sfânta Vineri-Piaţa Presei Libere-Mănăstirea Căldăruşani-Mănăstirea Balamuci.

Antena3.ro

Baconschi: Ţiganii din România au nevoie de mai mult ajutor de la UE

Sursa: REALITATEA.NET

Milioanele de romi care trăiesc în UE se confruntă cu discriminarea generalizată şi au nevoie de mai multe fonduri europene şi de o mai bună strategie de integrare, a spus ministrul român de Externe într-un interviu acordat agenţiei Associated Press.

Teodor Baconschi consideră că integrarea romilor e o problemă comunitară. / FOTO: paris.mae.ro

Teodor Baconschi a precizat că există 9 milioane de ţigani sau romi în cele 27 de state al Uniunii şi că în România trăieşte cea mai mare populaţie romă, estimată la 1 milion, asta cu toate că mulţi romi nu-şi declară apartenenţa etnică din pricina prejudecăţilor.Baconschi a mai spus în interviu că e nevoie de mai multe fonduri pentru a fi asigurată educaţia, sănătatea şi locuinţe pentru romi care adesea sunt cei mai săraci membri ai societăţilor în care trăiesc. “Avem nevoie de o strategie de integrare socială. Dacă avem 9 milioane de excluşi, trebuie să îi includem”, a spus ministrul.

Acesta ţinut să amintească faptul că România a cerut o strategie europeană de integrare a romilor încă din 2008, la un an după aderarea la UE. “Aceasta este o problemă...a întregii comunităţi europene. Trebuie să să luăm foarte repede măsuri la nivel comunitar...pentru incluziunea populaţiei rome”, a declarat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Tokes, la adăpost: Niciun vicepreşedinte PE nu a fost demis sau înlocuit din funcţie

Sursa: REALITATEA.NET

Niciun vicepreşedinte al Parlamentului European nu a fost vreodată demis sau înlocuit din funcţie pe perioada mandatului său. Potrivit publicaţiei România liberă, acesta este răspunsul oficial al forului la scrisoarea trimisă de Partidul Conservator prin care se cerea schimbarea lui Laszlo Tokes din funcţie.

Laszlo Tokes e în siguranţă, potrivit Parlamentului European / FOTO: Grup RC

Imaginea 1/1

Preşedintele PC, Daniel Constantin, i-a solicitat, printr-o scrisoare, preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, să-l înlocuiască pe Tokes pentru declaraţiile grave făcute la Băile Tuşnad.

În regulamentul legislativului european nu este prevăzută, însă, demiterea unui vicepreşedinte.

Laszlo Tokes a fost propus pentru această funcţie de grupul popular, după ce un vicepreşedinte a demisionat şi s-a alăturat Legislativului de la Budapesta. Tokes a fost ales, în luna iunie, cu 336 de voturi "pentru", 168 "împotrivă" şi 207 abţineri.

Vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes a declarat, joi, la Universitatea de Vară Tusvanyos, că, dacă o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secuiesc şi, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă.

România, adversarul de serviciu al Ucrainei

Interviu cu Iulian Fota, consilier prezidenţial pentru securitate naţională

România, adversarul de serviciu al Ucrainei

România, adversarul de serviciu al Ucrainei

vezi articol

Consilierul pre­zidenţial pentru probleme de securitate naţio­nală, Iulian Fota, crede că în relaţia cu Moscova nu doar Bucureştiul trebuie „să apese pe butonul relansării" şi că România mizează pe mai departe pe investitorii străini, „fie ei ruşi, chinezi sau din alte ţări". În ceea ce priveşte articolele nefavorabile României din ultima vreme, consilierul prezidenţial consideră că ele trebuie privite diferit: despre cele care apar în marea presă rusă nu poate vorbi oficial, presa din Ucraina răspunde nevoilor Kievului de a avea un adversar de serviciu, în vreme ce în privinţa textelor apărute în Occident are „dubii asupra onestităţii demersului jurnalistic". Cât priveşte mass-media autohtone, acestea „constituie o continuă tentaţie pentru serviciile de informaţii străine".

La o lună după ce şeful Gazprom spunea că Bulgaria va fi înlocuită de România în South Stream, ministrul rus al Energiei a semnat cu cel bulgar o foaie de parcurs în acest sens. Moscova s-a folosit de România pentru a obţine mai mult de la Bulgaria? Ne-a păcălit?

I.F.: Nu se poate pune problema că ne-a păcălit cât timp România a fost şi rămâne fidelă angajamentului său pentru proiectul Nabucco, proiect sprijinit de UE, realizabil datorită unui raport cost/eficienţă foarte bun. Păcăleala ar presupune o pagubă, o pierdere, or, în speţa respectivă România nu a pierdut nimic. Dimpotrivă, şi-a manifestat deschiderea spre dialog şi spre identificarea de oportunităţi de afaceri. În ce priveşte discuţiile cu Gazprom, în lumea marilor afaceri şi a cooperării regionale nu poţi refuza o invitaţie la dialog. O astfel de atitudine nu ar fi recomandabilă nici din punct de vedere diplomatic, nici din punct de vedere al bunei vecinătăţi. Disponibilitatea noastră pentru dialog sau pentru negocieri nu trebuie însă interpretată nici ca slăbiciune, nici ca lipsă de informaţii sau cunoaştere, mizele, ca şi jocurile, fiind clare. În cadrul Coridorului Sudic, Nabucco este din ce în ce mai aproape de succes.

Preşedintele Traian Băsescu sugera încă de când a apărut ideea South Stream că acest proiect energetic nu va deveni nicicând realitate, mai ales din cauza reliefului neprietenos de pe fundul Mării Negre. Există analize care să-i fi schimbat părerea?

I.F.: Dubiile referitoare la fezabilitatea proiectului South Stream sunt de notorietate inter­naţională. Este un proiect foarte scump, cu finanţare incertă. Nu s-a identificat încă sursa gazului care ar alimenta conducta. Studiul de fezabilitate a tot fost amânat. Este interesant de menţionat că, deşi în ultimele săptămâni Gazprom a întreprins multiple demersuri în Germania pentru a obţine sprijinul RWE (firma din consorţiul Nabucco) şi al guvernului german pentru South Stream, aceştia şi-au reconfirmat sprijinul pentru Nabucco. Pe de altă parte, eu cred că în România, la nivel de informaţie publică, ar trebui să ţinem pasul cu evoluţiile recente din domeniul energiei, inclusiv al gazului, eliberându-ne de fascinaţia artificial construită pentru Gazprom. Da, gazul rămâne foarte important, energetic jucând în secolul 21 rolul pe care petrolul l-a jucat în secolul 20. Pe de altă parte, importanţa gazului rusesc începe să scadă, pentru că evoluţii tehnologice remarcabile au schimbat datele problemei

. Din ce în ce mai mult gazul începe să fie produs

şi din şisturi bituminoase şi alte tipuri de roci. Valorificând aceste noi tehnologii, producţia de gaz a SUA a egalat-o pe cea a Rusiei. Mai mult decât atât, la acest nou tip de gaz se adaugă şi oferta importantă de gaz lichefiat sau comprimat. Astfel că în Europa diversificarea aprovizionării cu gaz este inevitabilă.

Altfel spus, România nu crede în South Stream şi nici nu a crezut vreodată?

I.F.: România fiind o ţară democratică, putem să avem mai multe opinii şi atitudini. Preşedinţia României rămâne fidelă proiectului Nabucco şi ideii de diversificare, lucru demonstrat şi de un alt proiect sprijinit de preşedintele Traian Băsescu, respectiv AGRI şi colaborarea cu Georgia şi Azerbaidjan.

Ministrul Videanu mizează pe investitorii ruşi, după cum spunea într-un interviu pentru România Liberă, însă relaţia cu Moscova nu pare complet refăcută. Ce lipseşte?

I.F.: Mizăm în continuare pe investitori străini, fie ei ruşi sau chinezi, sau din alte ţări. România continuă să fie atractivă pentru investitorii străini. Pe de altă parte, relaţia cu Moscova evoluează în parametrii obişnuiţi, cu discuţii şi negocieri la nivel de secretari de stat şi miniştri. Substanţa vine cu timpul. Nu numai Bucureştiul trebuie să apese butonul relansării relaţiilor.

În ultima vreme, în presa inter-naţională, atât în cea dinspre Est, cât şi în cea dinspre Vest, se duce o campanie împotriva României pe motiv că oferă cu largheţe paşapoarte europene cetăţenilor din Republica Moldova. Cine credeţi că stă în spatele acestei campanii?

I.F.: Aceste articole denotă rea-credinţă şi necunoaşterea problemei, mizând şi pe sensibilităţi sociale, precum fobia faţă de noi imigranţi, specifică anumitor ţări europene. Anumite ciudăţenii legate de redactarea articolelor, modul în care sunt manipulate cifrele mă fac şi pe mine să fiu foarte suspicios, având dubii asupra onestităţii demersului jurnalistic. Sper că este un accident, şi nu o campanie de denigrare bazată pe difuzarea de informaţii false. Pe de altă parte, ce te mâhneşte este să constaţi că la această denigrare din exterior a României participă şi unii dintre românii noştri, care se grăbesc să mediatizeze excesiv prostiile şi manipulările altora. Înţeleg solidaritatea de breaslă a jurnaliştilor, dar nu cred că ar trebui să fie mai puternică decât loialitatea faţă de propria

ţară. În ceea ce priveşte marile mize naţionale, presa nu ar trebui să ţină partea „străinilor", semnificaţia naţională a problemei ridicate nefiind chiar atât de greu de înţeles.

Această campanie preluată de presa autohtonă din ziare occi­dentale este dublată cu o frec­venţă mult mai mare de o cam­panie dusă de presa ucraineană şi de cea rusă. Cine are interesul să demonstreze că Ro­­mânia are tendinţe imperiale?

I.F.: „Făcăturile" inventate de o parte a presei ucrainene nu trebuie luate în serios. Scopul campaniei este uşor de înţeles. Ucraina este un stat tânăr, căutând di­oferite forme de consolidare a sta­­talităţii sale, sens în care unul din­tre vecini trebuie să fie „adver­sarul de serviciu". Se pare

că presa de la Kiev a selectat România pentru acest rol. Altfel este clar pentru orice analist serios că România respectă atât integritatea teritorială a Ucrainei, cât şi suveranitatea sa, în spiritul ideii de bună vecinătate continuând să o sprijinim pentru aderarea la UE şi NATO. Ce apare în presa rusă este o altă poveste, simplă şi ea, dar mai greu de discutat în public.

Continuare: http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/romania-adversarul-de-serviciu-al-ucrainei-194895.html

România dublează numărul de burse pentru R. Moldova

sursa: romania-actualitati.ro foto: Agerpres

Iniţial, ministerul educaţiei a anunţat un număr de 2150 de burse disponibile pentru acest an, însă printr-o hotărâre de guvern, acest număr a fost suplimentat cu încă 2850 de burse, informează romania-actualitati.ro

Guvernul de la Bucureşti a dublat numărul de burse oferite elevilor şi studenţilor din Republica Moldova.

Iniţial, ministerul educaţiei a anunţat un număr de 2150 de burse disponibile pentru acest an, însă printr-o hotărâre de guvern din 22 iulie, acest număr a fost suplimentat cu încă 2850 de burse.

Astfel, totalul de burse oferit studenţilor basarabeni în acest an s-a ridicat la 5000.

Este cel mai mare număr de burse oferit de Bucureşti tinerilor basarabeni până acum, România fiind prima ţară din UE care oferă un număr atât de mare de burse unei alte ţări.

Executivul a alocat din fondul de rezervă mijloace financiare pentru a acoperi valoarea burselor pentru lunile octombrie-decembrie, urmând ca de la 1 ianuarie 2011 toate cele 5000 de burse să fie prevăzute în bugetul ministerului educaţiei.

Studenţii din Republica Moldova îşi pot depune dosarele pentru admitere la consulatul român de la Chişinău, dar şi la cele două consulate noi deschise recent la Bălţi şi Cahul.

O comisie a ministerului educaţiei de la Bucureşti primeşte dosarele până la sfârşitul acestei luni.

Consulatul României de la Cahul a anunţat printr-un comunicat că în zilele de 21-23 iulie, cât Comisia ministerului educaţiei a recepţionat dosarele de la studenţii din sudul Republicii Moldova, au fost depuse 419 solicitări de plecare la studii.

Începând cu data de 24 iulie Comisia a venit la Chişinău şi din chiar dimineaţa zilei consulatul României, unde sunt primite dosarele, a fost asaltat de sute de tineri însoţiţi de părinţi.

Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurcă, a declarat anterior că termenul de depunere ar putea fi prelungit în funcţie de fluxul de solicitanţi.

În primăvara acestui an autorităţile de la Chişinău au semnat un acord de cooperare cu Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, acord care nu a mai fost semnat de ani de zile din cauza reticenţei fostei guvernări comuniste.

Comisar european: UE va dubla cota acordată vinurilor moldoveneşti

sursa: jurnal.md foto: adevarul.ro

Cota acordată vinurilor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene va fi dublată, a anunţat astăzi Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, în cadrul unei întrevederi cu premierul Vlad Filat.

Comisarul european a mai spus că în luna septembrie va fi prezentat un raport privind Acordul de Comerţ Liber (ATP) cu Republica Moldova şi s-a arătat convins că dialogul în acest sens va fi unul dinamic şi productiv. Menţionăm că în 2012 regimul ATP expiră, iar autorităţile moldoveneşti trebuie să negocieze un nou acord.

Oficialul european a menţionat că determinarea politică a Guvernului RM de a promova agenda reformistă este foarte înaltă şi progrese bune au fost atinse în mai multe domenii. El a spus că UE va continua să susţină RM pe calea reformelor şi a democraţiei.

Republica Moldova beneficiază, începând cu 2008, de Preferinţe Comerciale Autonome Adiţionale oferite de Comunitatea Europeană. Conform regulamentului, 98 la suta din categoriile de marfuri incluse în clasificator pot fi exportate fără a li se impune taxe sau cu taxe reduse, fără stabilirea unei limite a cantităţii, iar pentru 13 grupuri de mărfuri sunt impuse anumite cote limită pentru exportul în regim preferenţial ăn ţările europene.

Anterior, autorităţile moldoveneşti au anunţat că intenţionează să exporte peste 1 milion de decalitri de vin până la sfârşitul acestui an.

A murit poetul Simion Ghimpu, fratele lui Mihai Ghimpu

sursa: jurnal.md foto: protv.md

Poetul Simion Ghimpu, fratele președintelui interimar, Mihai Ghimpu, s-a stins din viață noaptea trecută, la vârsta de 71 de ani. După o boală grea, cu care a luptat în ultimii ani, Simion Ghimpu a murit la spital.

Simion Ghimpu s-a născut la 24 mai 1939, în familia Irinei și a lui Toader Ghimpu, la Colonița. În 1963 a devenit student al Universității de Stat din Moldova. Este autorulversurilor pentru peste 100 de cântece. Multe dintre ele au devenit, între timp, șlagăre: „Numai tu”, „Ce rost are?”, „Amor, amor”, „Lacrimă”, „Casa noastră” și altele. Printre artiștii care i-au cântat versurile sunt: Ion Suruceanu, Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi, Fratii Bivol, Olga Ciolacu, Alexandru Lozanciuc, Radu Dolgan, Ana Barbu, formația „Noroc” și alții.

Pe parcursul vieții sale, Simion Ghimpu a scris și multe cărți. Printre acestea: „Plai de cînt, plai de dor” (1981); „Mereu” (1995); „Reversul sentimentelor” (2000); „Dincolo” (2003); „Ghici, ce-s?” (2003); „Descifrări” (2004); „Stare de spirit” (2007), „Jeep-ul şi Sania de la Coloniţa” (2008); „Ia să-mi spui tu, spui” (2008); „Viaţă pe muchie de cuţit”, roman autobiografic, 2009.

PNL acuză Guvernul că intenţionează desfiinţarea consiliilor locale ale Capitalei

Partidul Naţional Liberal acuză Executivul că a dat publicităţii, prin intermediul prefectului Capitalei, Mihai Atănăsoaiei, un proiect care prevede desfiinţarea consiliilor locale ale celor şase sectoare, alegerea primarilor de sector din rândul consilierilor generali şi că ar urmări controlul resurselor Bucureştiului.
"Guvernarea Băsescu - Boc - Udrea urmăreşte preluarea controlului absolut asupra Bucureştiului, prin centralizarea deciziei şi a banilor la nivelul Primăriei Generale. În acest sens, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, portavocea slugarnică a Cabinetului Boc, a apărut astăzi public pentru a ne prezenta proiectul administraţiei Bucureştiului, care prevede desfiinţarea consiliilor locale ale celor şase sectoare şi alegerea primarilor de sector din rândul consilierilor generali", susţin liberalii, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

PNL afirmă că, prin această iniţiativă, democrat-liberalii ar urma să aibă la dispoziţia lor, prin majoritatea pe care o au în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, 35% din Produsul Intern Brut al României. În acest context, reprezentanţii PNL solicită organizarea unui referendum local prin care bucureştenii să se pronunţe dacă sunt sau nu de acord cu proiectul. "PNL va lupta cu toate forţele de care dispune pentru ca Bucureştiul să nu încapă pe mâinile acestui trib obsedat de putere şi de bani şi îi cere primarului general Sorin Oprescu să se pronunţe public cu privire la anunţul prefectului Capitalei, care vizează distrugerea autonomiei locale", se mai arată în comunicatul de presă. AGERPRES

Masacrul de la Fântâna Albă: peste 2000 de români ucişi de trupele sovietice

Unul dintre cele mai mari sacrificii pe care le-a cunoscut istoria României s-a petrecut la Fântâna Albă, acolo unde aproximativ 2-3000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România la 1 aprilie 1941, dar au fost seceraţi de grănicerii sovietici.

Profesorul doctor în istorie, Mihai Aurelian Căruntu, de la Muzeul de Istorie din Suceava a abordat tema masacrului în volumul său "Bucovina în al Doilea Război Mondial", în care descrie evenimentele din zilele care au precedat masacrul de la Fântâna Albă ca o modalitate de împotrivire non-violentă faţă de regimul sovietic, ce a atras o reacţie dură a organelor de represiune.

"Prin obiectivul urmărit - trecerea în masă peste linia arbitrară de demarcaţie care separa Bucovina - (evenimentele) reprezintă un refuz global al regimului sovietic şi a consecinţelor teritoriale ale ultimatumului stalinist.", spune profesorul.

Contextul tragediei

În contextul în care România a fost obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice, un teritoriu pe care se aflau 3 milioane de locuitori, consecinţă a ultimatumului primit în iunie 1940, trupele din Armata Roşie şi NKVD au ocupat nordul Bucovinei.

Familiile române, luate prin surprindere, au încercat să treacă graniţa înapoi în România, acolo unde îşi lăsaseră agoniseala de-o viaţă, rudele şi casele. Potrivit rapoartelor oficiale sovietice, 471 de persoane au trecut graniţa ilegal din zonele Hliboca, Herţa, Putila şi Storojineţ, într-o zonă patrulată de grănicierii sovietici. După primul an de ocupaţie sovietică, datele oficiale din Ucraina arătau că un număr de peste 7.000 de oameni s-au refugiat în România.

Consecințele

Autorităţile sovietice au întocmit liste cu familiile care aveau rude în România, i-au declarat "trădători de ţară" şi i-au deportat la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan. Listele Unităţii 97 de patrulare numărau la 1 ianuarie 1941 aproximativ 1.085 de persoane, alte liste includeau un număr de 1.294 de persoane, la 7 decembrie 1940.

Şi persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenţia să fugă în România erau considerate trădătoare de ţară şi prin urmare, arestate şi deportate.

Începutul masacrului

Aproximativ 40 de familii din localitatea Suceveni au încercat să treacă graniţa noaptea, la Fântâna Albă, pe 15 noiembrie 1940. După o confruntare cu patrulele sovietice, trei dintre românii care voiau să vină înapoi în România au fost ucişi, iar alţi doi răniţi au ajuns pe mâinile sovieticilor. Ceilalţi au reuşit să ajungă la Rădăuţi. Efectul a constat în deportarea tuturor rudelor celor 105 persoane.

Profesorul Aurelian Căruntu spune că "Întreaga mişcare, care s-a bazat, iniţial, pe promisiunea autorităţilor de ocupaţie că se va acorda libera trecere în Regat, a avut un caracter pro-românesc nedisimulat, cu toate că a antrenat şi persoane de altă naţionalitate."

"Trebuie remarcat că nu este singurul masacru comis de bolşevici împotriva celor care doreau să treacă în ţară. La Lunca, pe malul Prutului, la 6 februarie 1941 au fost seceraţi cu mitralierele sute de români, dar această acţiune(trădată în cele din urmă!) a avut un alt caracter, fiind organizată în secret."

O nouă încercare, de data asta încheiată tragic, s-a petrecut în noaptea de 6 februarie 1941 când un grup de 500 de persoane din satele Mahala, Cotul Ostriţei, Buda, Şirăuţi, Horecea-Urbana şi Ostriţa au vrut să se refugieze în România pentru a scăpa de conducerea sovietică.

Oamenii au fost surprinşi şi rafale de mitraliere au fost trase asupra lor din mai multe direcţii. Au fost ucişi mai mult de trei sferturi dintre ei, printre care şi organizatorii N. Merticar, N. Nica şi N. Isac. Doar 57 de persoane au reuşit să treacă în România, iar alţi 44 au fost arestaţi şi acuzaţi că ar fi participat la o contrarevoluţie.

Două luni mai târziu, 12 dintre ei au fost condamnaţi la moarte, iar restul la 10 ani de muncă forţată şi pierderea drepturilor civile pentru 5 ani. De asemenea, toate rudele lor au fost declarate trădători de ţară şi deportate în Siberia.

Desfăşurarea tragediei

La 1 aprilie, 1941, atunci când NKVD-ul lansase zvonuri conform cărora grănicerii sovietici i-ar fi lăsat pe mai mulţi români să treacă graniţa în România, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului a format o coloană paşnică de peste 3000 de persoane care se îndrepta spre graniţa sovieto-română.

Oamenii purtau cu ei un steag alb cu însemne religioase - icoane, prapuri şi cruci din cetină. Însă grănicierii sovietici, ascunşi în pădure, au tras în ei din plin, un foc continuu, în poiana Varniţa, la circa 3km de graniţa română. Cei care au supravieţuit, au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia.

Masacrul nu s-a încheiat aici. Răniţii au fost legaţi de cai şi târâţi până la un loc unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost îngropaţi de vii, conform unor documente din acea vreme.

Bătrâni, femei, copii, nu a contat pentru soldaţii sovietici, toţi au fost aruncaţi în gropile comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele gropi.

Alţii au fost arestaţi de NKVD din Hliboca (Adâncata), iar după ce au îndurat torturi, au fost şi ei aruncaţi de vii într-o groapă comună din cimitirul evreiesc al oraşului. Peste acea groapă s-a turnat şi s-a stins var.

Un număr exact al persoanelor ucise în acel mascaru nu poate fi dat, unele date arată că nu mai mult de 44 de persoane au murit încercând să treacă graniţa, dar alte documente ale martorilor locali spun că între 200 şi 2000 de victime în care s-a tras cu mitraliere sau care au fost sfâşiate de săbii sau chiar aruncate de vii în gropile comune.

Profesorul Aurelian Căruntu scrie că "în legătură cu numărul de morţi, sursele documentare de la KGB vorbesc doar de 20 de morţi, ceea ce este departe de realitate", adăugând că numărul morţilor a fost exagerat la 7 sau chiar 15.000.

Totuşi, istoricul spune că subscrie "cifrelor dintr-un document al Serviciului Special de Informaţii, depistat de mine la Arhivelor Naţionale din Bucureşti, unde sunt menţionaţi 200 de morţi şi 500 de răniţi. La aceştia trebuie adăugate sutele de persoane care au fost condamnate şi deportate în urma evenimentelor menţionate."

Nu a fost de-ajuns ceea ce s-a întâmplat pe 1 aprilie. În noaptea de 12 spre 13 iunie, trupele sovietice au ridicat peste 13.000 de români, care au fost deportaţi în Siberia şi Kazahstan.

Citiţi aici mărturia unui supravieţuitor al masacrului de la Fântâna Albă

Masacrul, un subiect îngropat de KGB

Subiectul nu a fost discutat până în anii '90, fiind interzis de autorităţile sovietice şi apoi, de cele ucrainene. Abia în anul 2000, oficialii din Ucraina au permis organizarea unei slujbe pentru odihna românilor care şi-au dorit să trăiască în România alături de familiile lor.

"Evenimentele de atunci au putut fi cercetate în mod relativ liber după 1991, dar arhivele nu au oferit întotdeauna răspunsurile aşteptate. Iniţial", spune Aurelian Căruntu, "N. Rubaneţ a studiat o serie de documente din arhiva KGB, apoi s-a trecut la alcătuirea unor statistici cu victimele din comunele din nordul Bucovinei implicate în marşul de la 1 aprilie. Deci nu putem vorbi de o indiferenţă faţă de eveniment sau victimele căzute atunci."

Paul Goma scria că este cunocut tabloul general, dar nu se ştie numărul exact al victimelor. Nu se cunosc nici amănuntele cu privire la locul înhumării românilor masacraţi de 1 aprilie 1941, care există probabil în arhivele fostului KGB.

În ciuda demeresurilor de a se face lumină în cazul masacrului, s-a reacţionat doar prin tăcere. După 50 de ani de la masacrul din pădurea Barniţa, şeful de atunci al KGB, Igor Pikuza a recunoscut că marşul de la Fântâna Albă a fost o reacţie la presecuţiile la care era supusă populaţia românească din teritoriile ocupate de sovietici.

El a declarat atunci că persecuţiile erau făcute pe criterii de clasă, fiind deportaţi în primul rând funcţionarii, membrii partidelor politice, dar nu oameni de rând. Este evident că nu s-a întâmplat aşa, deşi nici această metodă de selecţionare a românilor care ar fi meritat să fie deportaţi nu este una dreaptă, spune Goma.

Totuşi, în iunie 1941, 13 mii de familii de ţărani au fost trimise în Siberia şi Kazahstan. Cât priveşte masacrul, şeful KGB a spus că nu a fost vorba decât de trei sau cinci victime.

Nici în cărţile de istorie, masacrul nu primeşte prea multă atenţie, el fiind mai degrabă tratat superficial sau trecut sub tăcere.

Presa din Cernăuţi: România urmărea expansiunea, românii i-au provocat pe grăniceiri

Paul Goma scrie în "Pentru o martirologie fără hotare.Martirii de la Fântâna Albă şi falsificatorii istoriei" că în 1942 si 1943 au fost mai multe anchete efectuate de ziaristul Ion Domnite, precum şi de alţi jurnalişti, dar presa din Cernăuţi a scris că românii ar fi provocat întregul masacru, iar fapta de eroism a aparţinut grănicerilor ucraineni.

Goma susţine în lucrarea sa că în "Ceas se scrie de fapt că la Fântâna Albă a fost o provocare fiindcă românii şi agenţii serviciilor speciale din România ar fi pus la cale un protest împotriva ocupaţiei străine. Presa ucrineană a continuat să specifice că masacrul de la Fântâna Albă nu a fost decât un incident de frontieră aproape neînsemnat, diminuând pe cât posibil curajul şi erosimul de care au dat dovadă românii care şi-au lăsat în urmă agoniseala de o viaţă pentru a trece înapoi în ţara lor, alături de rudele din România."

Mai târziu, românii ucişi în masacrul de la Fântâna Albă au fost numiţi în ziarul "Ceas" drept "provocatori", "fascişti" şi "agenţi ai siguranţei române", având drept scop "expansiunea României".

Rusia şi Ucraina nu şi-au cerut niciodată scuze oficiale pentru masacrul de la Fântâna Albă

"Este puţin probabil să primim scuze oficiale pentru evenimentele de atunci sau pentru ocuparea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. În mod oficial, la 28 iunie 1940, România a acceptat, în urma ultimatumului şi a ameninţării cu declanşarea ostilităţilor, doar evacuarea acestor teritorii, în niciun caz cedarea, fapt ce nu poate crea un titlu de drept valabil.", spune Aurelian Căruntu.

"În teritoriile evacuate românii constituiau populaţia băştinaşă şi formau majoritatea absolută a populaţiei. URSS a revendicat aceste teritorii sub pretextul că ar fi locuite majoritar de ucraineni. Un neadevăr strigător la cer! "

"Tratatul de Pace de la Paris consemna un pretins „acord” încheiat în 1940 între URSS şi România care este sublim dar… inexistent. Doar contestatul Tratat încheiat de fostul preşedinte Constantinescu reglementează în planul dreptului internaţional consecinţele nefaste ale ultimatumului sovietic", încheie istoricul.

Sursa: Adevarul.ro

Găgăuzia va participa la referendum. Formuzal: Boicotarea referendumului este greşeala fatală a comuniştilor

Foto: flux.md

"Boicotarea referendumului de către Partidul Comuniştilor este o greşeală fatală pentru ei. Nu văd care e logica acestui gest, nu văd nici un argument pentru boicotarea referendumului. Cred că acest boicot le va aduce numai dezavantaje", a declarat başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, astăzi, 27 iulie, în cadrul unei conferinţe de presă.

În opinia liderului UTA Găgăuzia, ar fi fost mai productiv dacă comunişti ar fi participat la referendum, dar ar fi votat contra alegerilor directe a preşedintelui. "Boicotarea referendumului ar putea aduce comuniştilor pierderi la viitoarele alegeri parlamentare", a presupus başkanul.

Totodată, Formuzal a subliniat că locuitorii Găgăuziei sunt pentru alegerile directe ale preşedintelui, poziţie susţinută pe deplin de başcan: "Voi participa la referendum şi voi vota pentru alegerea directă a şefului statului".

UNIMEDIA aminteşte că Partidul Comuniştilor a declarat oficial că va boicota referendumul din 5 septembrie. Un referendum se declară legal, dacă la el participă o treime din alegătorii de pe liste. Sursa: UNIMEDIA

Dacia, aproape de final cu noul Logan. Nume de cod X52

Autor: Alexandru Anghel

Renault şi Automobile Dacia se află la jumătatea proiectului pentru modelul ce va înlocui în 2012 actuala Dacia Logan, maşină care a vândut mai mult de 1,25 milioane de unităţi, socotind cele şase modele dezvoltate pe aceeaşi platformă tehnică.
Astfel, cea mai mare parte a celor 54 de furnizori locali şi 134 de furnizori externi negociază cu Renault contractele pentru furnizarea de componente pentru viitorul model sau deja desfăşoară teste şi încep implementarea şi modificarea fluxului de producţie, după ce au colaborat la concepţia pieselor.
La fel ca şi în cazul X90, actualul model Logan, şi detaliile despre X52, viitoarea generaţie Logan, sunt păstrate secrete, astfel încât furnizorii nu ştiu cum va arăta viitoarea Dacia, singurele imagini disponibile fiind cele generate pe computer de pasionaţii mărcii.
În ceea ce priveşte detaliile tehnice, cu siguranţă există modificări.
"Avem proiecte noi şi cu VW, şi cu Renault. În cazul viitorului model Dacia avem în principiu aceleaşi motorizări, cu mici schimbări. Au devenit mai performante, cu emisii de carbon şi consum de combustibil mai scăzute", a declarat Cătălin Tischer, directorul general al Mahle, care produce filtre de aer pentru motoare.
Mahle produce filtre de aer şi pentru SUV-ul Duster. Astfel, la următoarea generaţie Dacia ar putea introduce motoare cu puteri superioare. Utilizând aceeaşi arhitectură a motoarelor K7 de 1,4 litri şi 1,6 litri cu alimentare pe benzină, Renault şi Dacia ar putea modifica anumite elemente ale grupului motopropulsor care să permită atât reducerea consumului, cât şi a emisiilor de noxe
Continuare: http://www.zf.ro/companii/dacia-aproape-de-final-cu-noul-logan-nume-de-cod-x52-6732196

Bucureştiul rămâne fără sectoare şi înghite comunele limitrofe VEZI HARTA

Autori: Raluca Spătăreanu, Răzvan Boboc |

Bucureştiul va avea în curând o nouă organizare administrativă, două proiecte de lege aşteptând girul Parlamentului pentru a schimba radical capitala României. Sectoarele vor fi înlocuite cu districte, localităţile din Ilfov vor face parte din Bucureşti, iar viitorul megalopolis va avea, ca marile capitale europene, un city manager.

«

Bucureştiul s-ar putea schimba în urma aplicării noii legi/FOTO: pmb.ro

Imaginea 1/2

»

• Download documente »
• Legea Bucureştiului
• Zona metropolitană Bucureşti

Odată a fost Micul Paris, astăzi este amintire. Mai multe administraţii au încercat să îi readucă imaginea de altădată, să schimbe ceva. Gropile, câinii vagabonzi, clădirile de patrimoniu în paragină, zgârie-norii construiţi haotic sunt problemele majore ale Bucureştiului actual împărţit în şase sectoare. Legea Bucureştiului, despre care vorbesc unii politicieni, promite schimbări atât administrative, cât şi în felul cum se cheltuie banii.

Pedelistul Costică Canacheu prezintă pe siteul personal câteva dintre ideile principale incluse în proiectul "Legea Capitalei pentru o Capitală a legii". "Legea oferă instrumente juridice şi administrative care apropie administraţia şi serviciile publice de comunitate şi de cetăţean", susţine deputatul.

Deputatul Costică Canacheu a declarat pentru REALITATEA.NET că încă se lucrează la o Lege a Bucureştiului, se fac cercetări sociale şi nu există o variantă finală care să poată fi prezentată opiniei publice pentru dezbatere. Canacheu a precizat că proiectul despre care a vorbit pe blogul său se referă doar la Bucureşti, urmând ca proiectul colegului său Vasile Gherasim să fie valabil pentru zona metropolitană.
Legat de oraganizarea capitalei în 26 de districte, Canacheu a explicat că "S-a dezvoltat o cercetare în legătură cu cea mai bună organizare posibilă. Am ajuns la 26 de districte, pentru că studiile spun că între 80.000 şi 100.000 de cetăţeni formează o unitate administrativă coerentă. La fel se întâmlă şi la Praga sau Viena. Cercetarea a relevat că pe această bază s-au înfiinţat şi secţiile de poliţie". În cazul în care se va opta pentru împărţirea Bucureştiului în districte actualele sectoare se vor desfiinţa.

"Nevoia reală pentru o Lege specială a Municipiului Bucureşti a existat permanent. Odată adoptată Legea Capitalei oferă un cadru juridic-administrativ adecvat pentru a exprima şi realiza interesele şi aspiraţiile concrete ale locuitorilor Municipiului Bucureşti, respectiv pentru a integra pragmatic capitala României în rândul capitalelor moderne din statele-membre ale Uniunii Europene", scrie Canacheu pe site-ul personal.

Pedelistul susţine că impactul estimat al adoptării Legii Capitalei se poate materializa în două planuri fundamentale: "Legea oferă instrumente juridice şi administrative care apropie administraţia şi serviciile publice de comunitate şi de cetăţean, printr-o organizare flexibilă a teritoriului şi prin eficientizarea instituţiilor. În al doilea rând, afirmă identitatea, respectiv stimulează modernizarea şi creşterea competitivităţii generale a Municipiul Bucureşti în plan naţional şi european".

În varianta de pe site-ul lui Costică Canacheu, proiectul propus pentru Legea Capitalei vizează următoarele direcţii fundamentale:

• Eliminarea ambiguităţii actuale în ce priveşte rolurile şi raporturile dintre municipalitate şi subdiviziunile sale administrative.
• Orientarea acţiunii administraţiei şi serviciilor publice către cetăţean.
• Creşterea capacităţii de conducere şi coordonare la nivelul aleşilor locali.
• Informare permanentă şi adecvată a cetăţenilor, pentru a creşte implicarea lor reală în viaţa comunităţi.
• Punerea în consonanţă a normelor în materia descentralizării şi amenajării teritoriului.
• Dezvoltarea echilibrată a colectivităţilor din Municipiul Bucureşti.
• Administrarea eficientă a resurselor financiare.

City manager şi buget centralizat pentru Bucureşti

Colegul său de partid, deputatul PDL Vasile Gherasim, iniţiatorul unui proiect de lege care se referă la zona metropolitană a Bucureştiului pledează pentru o administraţie mai ieftină, cu un buget centralizat la nivelul Capitalei: "În perspectiva unei modificari, 26 inseamna foarte mult. 26 de districte înseamnă o cheltuială foarte mare. Noi trebuie să luptăm pentru o administraţie cât mai ieftină". Potrivit acestui proiect, postat pe site-ul zmb.ro, zona metropolitană cuprinde municipiul Bucureşti plus alte 62 de localităţi din Ilfov (vezi Harta).

"Noi avem acum un proiect al grupului unor deputaţi PDL care a fost depus la Camera Deputaţilor. A trecut de Camera Deputaţilor, se află în Senat. Actorul principal este Consiliul de administrare al zonei Metropolitane care impune foarte puţine cheltuieli. Acest consiliu este constituit pe baza principiului subsidiarităţii astfel încât fiecare să participe la decizie, dar pentru a crea un echilibru s-a mers pe o discriminare pozitivă pentru zona periurbană. Dacă o luăm după numărul de populaţie, nu mai încape Bucureştiul deloc într-o asemenea construcţie. Este ales un consiliu de administrare care are un city manager care propune locuitorilor o listă de obiective pe an", a declarat Vasile Gherasim pentru REALITATEA.NET.

Deputatul a precizat că în primii doi ani, ar merge pe mutarea din zona centrală în zona periferică a tuturor garajelor grele, depourilor, astfel încât să ajungă şi transportul în comun în afara Bucureştiului . Va exista un city manager va raporta lunar care este stadiul proiectelor.

"Dacă se aprobă şi trece de Senat, poate să treacă şi în toamna asta, poate intra în efectivitate imediat pentru că nu vin cu alegeri pentru treaba asta. Din actualii consilieri, constitui consiliul general al zonei metropolitane care desemnează consiliul de administraţie al zonei. Va fi o grupare de tehnocraţi, între 15-100 de persoane. Zona metropolitană este în dezbatere publică din 2003. S-au primit foarte multe interpelări. A fost discutată la toate nivelurile, şi cu societatea civilă. Au existat multe adaptări. Ar trebui mai întâi să avem i viziune metropolitană asupra dezvoltării ansamblului Bucureşti şi după aceea să putem discuta despre o lege administrativă", a mai explicat Gherasim.

Gorghiu (PNL): Proiectul legii Capitalei trebuie dezbătut împreună cu bucureşteni

Proiectul legii Capitalei, care prevede între altele ca primarii de sector să fie aleşi din rândul consilierilor generali, trebuie supus întâi unui studiu de impact. Deputatul PNL Alina Gorghiu a susţinut la Realitatea FM că, dincolo de deciziile celor care sunt la conducere, trebuie să conteze de la bun început opinia bucureştenilor faţă de acest proiect de lege.

Proiectul de modificare a formei de administrare a Capitalei prevede ca primarii de sector să fie aleşi din rândul consilierilor generali, consilii locale să fie desfiinţate, iar atribuţiile Primăriei Generale să fie extinse.

Prefectul Capitalei: Legea Capitalei ar putea duce pe linie dreaptă si proiectul zonei metropolitane

Prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaei a spus la Realitatea FM că discuţiile pe marginea acestui subiect ar putea dura mult timp, pentru că proiectul de act normativ urmează să schimbe fundamental forma de administrare a Bucureştiului. El mai spune că Legea Capitalei ar putea duce pe linie dreaptă şi proiectul zonei metropolitane. În acest fel, s-ar putea rezolva şi problema transportului public în judeţul Ilfov, mai spune acesta.

Potrivit experţilor, între avantajele unei Zone Metropolitane se numără satisfacerea cererii de locuinţe a populaţiei, crearea de locuri de muncă şi creşterea atractivităţii zonelor pentru investitori.

Duel între Udrea, Vanghelie şi Oprescu pe Legea Capitalei

Marian Vanghelie, primarul PSD al sectorului 5, l-a atacat pe actualul Primar general, Sorin Oprescu că are o înţelegere cu PDL, pentru că împreună ar "duce lucrurile într-o anumită linie". Jurnaliştii de la cotidianul Puterea scriu că noua strategie a PSD Bucureşti este de a acredita ideea că "doctorul" nu reprezintă electoratul social-democrat, ci s-a vândut rivalilor democrat-liberali. Vanghelie a atras atenţia că există un plan secret între PDL şi Oprescu care prevede "strângerea tuturor fondurilor în mâna lui Sorin Oprescu, deoarece PDL le poate controla prin intermediul Consiliului General".

După ce Elena Udrea a preluat funcţia de preşedinte al PDL Bucureşti în presă s-a speculat că ar dori să candideze la Primăria Bucureşti. Asta mai ales după ce a lansat o discuţie pe blogul său despre ce ar trebui schimbat în Capitală. La prima şedinţă a organizaţiei Udrea a precizat că nu doreşte acest lucru. Obiectivul său declarat este recâştigarea electoratului PDL din Bucureşti prin reîntoarcerea la modelul Traian Băsescu. Udrea a punctat că va susţine "Orice proiect al primarului general care este de interes pentru bucureşteni, după cum ne vom opune propunerilor hazardate, niciodată posibil de dus la îndeplinire, aşa cum s-a întâmplat în perioada mandatului lui Sorin Oprescu. Vom face opoziţie constructivă, vom fi alături de toţi cei care îşi doresc să facă lucruri bune pentru Bucureşti, chiar dacă e vorba de primarul Capitalei".

Sursa: http://www.realitatea.net/legea-capitalei-bucuresti-sectoare-gherasim-canacheu-city-manager_725288.html

Laszlo Tokes s-a ales cu plângere penală din partea PSD Cluj

Preşedintele PSD Cluj Mircea Jorj a depus o plângere penală pe numele europarlamentarului Laszlo Tokes pentru declaraţiile legate de autonomia Ţinutului Secuiesc.

PSD Cluj a reacţionat la declaraţiile lui Tokes/FOTO: Adrian Holerga

Preşedintele PSD Cluj Mircea Jorj a depus luni o plângere penală împotriva europarlamentarului Laszlo Tokes la parchetul de pe lângă ÎCCJ. Acest gest vine după ce Tokes a declarat că dacă o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi posibil şi în Ţinutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă. Continuare: REALITATEA.NET

Boc: Guvernul analizează impozitarea suplimentară a averilor mari

Premierul Emil Boc a anunţat, la Radio România Actualităţi, că Guvernul lucrează la un proiect care porneşte de la propunerea UNPR şi care prevede impozitarea suplimentară a averilor mari.

...propunerea unpr este defapt propunerea lui Mugurel Surupaceanu, deputat psd... netrecut inca la unpr!
:)

la fel cu propunerile pdl de reducere a cotei unice la 10 la suta sau ramburasrea unei parti din tva be baza bonuruilor fiscale... propuneri care sunt defapt ale PNL... asadar strategie de coalitie, pdl plagiaza pnl-ul iar unpr psd-ul...
curat constitutional!

catalincornea.ro: exportul valorilor românești către Republica Moldova – cazul Dan Dungaciu

Intr-o intervenție pentru Radio Vocea Basarabiei („<> de ieri şi birocratul român de azi”), profesorul și sociologul bucureștean Dan Dungaciu analiza în primăvara acestui an atât clișeele sovietice (moldoveniste) despre administrația românească interbelică din Basarabia dar și realitățile sau neajunsurile obiective ale acestei administrații.

Astfel, Dungaciu afirma:

„Compatibilizarea instituţională a fost problema cea mai dură cu care s-a confruntat administraţia românească atunci. Funcţionarii treceau greu Prutul, iar cei din Basarabia, urmaşii vechiului regim, boicotau masiv iniţiativele Bucureştiului şi refuzau să vorbească altă limbă decât rusa. În aceste condiţii, trei sunt tipurile de „administratori” care ajung în Basarabia după 1918: apostolii, aventurierii şi pedepsiţii.” (Caracterizarea completă a celor tipuri o puteti citi/asculta la urmatorul link: http://www.voceabasarabiei.net/index.php/stiri/editorial/7388-audio-dan-dungaciu-jandarmul-roman-de-ieri-i-birocratul-roman-de-azi)

Este limpede că, pe lângă măsurile bune care au fost luate de administrația românească din Basarabia în perioada interbelică, avem și multe exemple opuse, exemple care au fost folosite ca arme în lupta cu românismul de către moldoveniști/sovietici…

În acest context, Dungaciu atrăgea atenția că astăzi, România este în pericol de a i se pune o nouă etichetă, aceea a ”funcționarului birocrat”, etichetă care să folosească în continuare moldoveniștilor…

Argumentul a fost ușor atins și de către ministrul de externe român Baconschi, care spunea înaintea numirii noului ambasador al României la Chișinau că acesta „trebuie să aibă o avengură intelectuală, întrucât elitele de la Chişinău sunt sensibile la această dimensiune”.

„Anvergura intelectuală” invocată de Baconschi ar trebui tradusă prin faptul că România trebuie să folosească în relația cu Republica Moldova oameni de o valoare deosebită, oameni care să proiecteze cetățenilor moldoveni o imagine consitentă, respect și dorința de ajuta cât mai mult cetățeanul moldovean.

Aceste puncte de vedere sunt cu atât mai semnificative dacă avem în vedere lipsa de coerență din intervențiile publice de la București în ceea ce privește Chișinăul.

În noiembrie 2009 în timpul unei vizite la București prim ministrul Vlad Filat (care a declarat că este de naționalitate română și vorbește limba română) este întrebat despre situația din Republica Moldova la o televiziune de la București de o domnișoară realizatoare TV care nu a aflat încă faptul că nu există un ”popor moldovean”… Așadar domnișorica TV folosește fără nici o reținere expresia ”poporul moldovean”.

Premierul Filat, evident jenat de prostia tinerei jurnaliste de la București, însă de o eleganță remarcabilă, trece peste acest eveniment și se concentrează pe a răspunde concret la întrebările adresate…

Gafa tinerei jurnaliste nu este însă singulară în peisajul public din România, în aceeași situație fiind și alte figuri publice de la București: europarlamentari, miniștri, președinți de Senat etc. Aceste gafe nu au rămas fără ecou la Chișinău, presa de limba română sancționându-le, iar cea rusească aplaudând frenetic…

Criza morală a societății românești, criza identitară, au scos în mod inevitabil în prim plan personaje care, în diverse contexte, pe relația cu Chișinăul, se comportă ridicol, contrar bunului simț și intereselor naționale.

În acest context, îngrijorarea d-lui Dungaciu vis a vis de potențialul mit al ”birocratului român” sau afirmația d-lui Baconschi în legătură cu „anvengura intelectuală a celor care trebuie să asigure relația cu Chişinăul” sunt preocupări legitime.

România trebuie să aibă în relația cu Basarabia oameni valoroși!

Iar pentru a mi se confirma această constatare, am avut zilele acestea plăcuta surpriză să constat că acest export de valori al României către Republica Moldova îl are în prim plan chiar pe sociologul Dan Dungaciu. Astfel, acesta a devenit decurând cetățean al Republicii Moldova și Consilier pe probleme de integrare europeană al președintelui Mihai Ghimpu.

Pe lângă surpriza pe care a provocat-o pentru foarte mulți, dl. Dungaciu reprezintă un model care poate fi replicat în viitor de către alți români valoroși, atașați cauzei integrării europene a Basarabiei.

Iar România, la nivel oficial, trebuie să folosească în relația cu Republica Moldova oameni de cea mai bună calitate, oameni care să imprime acea necesară dinamică pozitivă a relațiilor dintre cele două maluri ale Prutului.
Continuare: http://catalincornea.ro/2010/07/20/exportul-valorilor-romane%C8%99ti-catre-republica-moldova-%E2%80%93-cazul-dan-dungaciu/

Igor Boțan: Partidul Liberal are o problemă serioasă - soarta politică a lui Dorin Chirtoacă!

Foto: UNIMEDIA

Igor Boțan: Partidul Liberal are o problemă serioasă - soarta politică a lui Dorin Chirtoacă!

"Partidul Liberal are o problemă serioasă. Aceasta este soarta politică a lui Dorin Chirtoacă. Vicepreședintele PL rămâne o figură importantă pentru acest partid, dar după alegerile parlamentare din toamnă el nu-și va mai putea păstra mandatul de parlamentar încă jumătate de an și nici nu mai există certitudinea că va fi ales primar de Chișinău". Declarațiile aparțin analistului politic, Igor Boțan, lansate în cadrul unei emisiuni la PublikaTV, care a lăsat să se înțeleagă că actualul edil ar urma foarte curând să facă o alegere.

Potrivit lui, acest lucru se poate întâmpla "deoarece Dorin Chirtoacă a reușit performanța să facă astfel ca la alegeri în Chișinău să vină cu 10-15% mai mulți alegători comuniști". "Așa arată cifrele și statisticile", a precizat Boțan.

Continuare: http://unimedia.md/?mod=news&id=21718

Mihai Ghimpu: Sunt oamenii comuniştilor în Procuratură care blochează

sursa: dw-world.de

"Trebuie să spun adevărul! În procuratură, în MAI şi alte instituţii ale statului sunt încă oamenii comuniştilor care blochează!"

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, susţine că hotărârea Curţii Constituţionale prin care a fost anulat decretul său de instituire a Zilei ocupaţiei sovietice este una politică.

În plus, el ameninţă că va fi nevoit să se despartă de colegii de alianţă dacă procurorii şi judecătorii care investighează dosarul violenţelor din aprilie 2009 vor tăinui în continuare adevărul despre rolul pe care l-au avut în acele evenimente foştii demnitari comunişti. Sunt doar două elemente desprinse din interviul pe care l-a realizat corespondentul nostru din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, cu preşedintele liberal Mihai Ghimpu:

Vitalie Călugăreanu: Curtea Constituţională (CC) şi-a publicat motivele după care s-a ghidat atunci când a anulat decretul privind instituirea Zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie 1940). Curtea spune că dumneavoastră aţi încălcat 7 articole din Constituţie, inclusiv amestecându-vă în politica externă a statului.

Mihai Ghimpu: Decretul, conform Hotărârii CC, este neconstituţional şi eu sunt obligat să mă conformez. Curtea, în hotărârea sa, se contrazice. În plus, nu ţine cont de Hotărârea Parlamentului care a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov şi acolo este prevăzut că Republica Moldova a fost ocupată la 28 iunie 1940.

V. C.: Au existat voci care au spus că problema exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia a apărut ca urmare a acestui decret…

Mihai Ghimpu: În primul rând, dacă analizaţi situaţia cu vinurile o să vedeţi că problemele au început mai devreme. Situaţia aceasta e legată de mai multe chestiuni: Una este calitatea proastă a vinurilor şi eu am o informaţie oficială în acest sens. Exportatorii s-au obişnuit să vândă în Rusia vin de calitate proastă. Nu mai merge treaba aceasta! Pe de altă parte, aici nu este o politică împotriva decretului, pentru că Moscova şi în perioada sovietică tot Moscova era, iar Sovietul Suprem al URSS a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Rusia ştie foarte bine ce a fost la 28 iunie 1940. Deci, nu e problema în decretul meu! Pur şi simplu Moscova nu se poate împăca cu gândul că la putere în Republica Moldova este Alianţa pentru Integrare Europeană. Este o speculaţie împotriva mea şi a Partidului Liberal că, chipurile, eu aş fi responsabil că exportatorii au rămas fără o piaţă de desfacere a vinului. Dar eu vreau să vă spun următorul lucru: Când veneau turcii spre această palmă de pământ, Ştefan cel Mare nu se uita cât de mare e Turcia, dar reuşea să-şi apere ţara.

V. C.: De ce nu s-a mai ajuns la audierea în Parlament a raportului Comisiei pentru aprecierea regimului comunist totalitar?

Mihai Ghimpu: Grupul constituit de Alianţă lucrează la definitivarea proiectului de hotărâre pe care l-am înaintat eu ca iniţiativă legislativă în calitate de preşedinte.

V. C.: Eu am înţeles de la preşedintele Comisiei juridice a Parlamentului, Ion Pleşca, că acest proiect de hotărâre pe care îl pregăteşte Comisia nu va prevedea în nici un caz interzicerea simbolicii şi a titulaturii comuniste…

Mihai Ghimpu: În cazul acesta vă pot spune cu certitudine că fracţiunea Partidului Liberal din Parlament nu va vota în nici un caz o hotărâre prin care se urmăreşte de a spăla ochii oamenilor. Nici într-un caz!

V. C.: Instanţa de judecată a amânat până la toamnă examinarea dosarelor împotriva ex-ministrului Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, şi a fostului comisar de Chişinău, Vladimir Botnari, legate de evenimentele din 7 aprilie 2009. O decizie similară a fost aprobată şi în privinţa dosarului împotriva fostului şef al poliţiei capitalei, Iacob Gumeniţă. Vreau să vă întreb de ce anume până la toamnă a fost amânată examinarea dosarelor? Să înţelegem de aici că cineva aşteaptă să vadă rezultatele alegerilor ca să ia o decizie în privinţa acestor dosare?

Mihai Ghimpu: Trebuie să spun adevărul! În procuratură, în MAI şi alte instituţii ale statului sunt încă oamenii comuniştilor care blochează! Acei care în perioada guvernării comuniste întocmeau dosare împotriva noastră, acei care ne ascultau telefoanele încă sunt în funcţii. Noi o să revenim şi nu o să mai meargă aşa cum cred unii astăzi. Dacă nu se vor întreprinde măsurile necesare – înseamnă că noi trebuie să ne despărţim. Aşa nu poate continua! Eu nu văd schimbarea! Schimbarea înseamnă când funcţionează legea în stat, când oamenii care încalcă legea poartă răspundere…

V. C.: Noul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat că „UE trebuie să treacă de la statutul de observator – la cel de mediator în conflictul transnistrean. Dumneavoastră ce părere aveţi despre această declaraţie?

Mihai Ghimpu: Noi avem o experienţă de 20 de ani de negocieri. Dar care este rezultatul? Zero! De aceea trebuie să-şi schimbe poziţia UE şi SUA. În anii `90, Federaţiei Ruse i-a reuşit să excludă din format (formatul de negocieri – nota red.)România şi să introducă Transnistria ca pârghie de blocaj permanent al reglementării acestui conflict.

V. C.: Opoziţia comunistă spune că prin organizarea, la 5 septembrie 2010, a referendumului în sensul alegerii şefului statului de către popor se urmăreşte evitarea alegerilor parlamentare anticipate… Ei spun că după referendum va fi ales preşedintele, iar necesitatea dizolvării Parlamentului va dispărea. Dumneavoastră puteţi spune clar astăzi dacă o să dizolvaţi sau nu Parlamentul după referendum?

Mihai Ghimpu: În primul rând prin acest referendum va fi soluţionată criza constituţională. Adică va fi exclus blocajul prin trecerea de la alegerea preşedintelui de către Parlament – la alegerea preşedintelui de către popor. Începând cu 16 iunie eu am dreptul să emit decretul de dizolvare a Parlamentului. Dar înainte de aceasta eu trebuie să sesizez Curtea Constituţională care să confirme că au fost întrunite toate circumstanţele pentru dizolvare. De ce eu nu am emis decretul până la numirea referendumului sau acuma? Pentru că dacă eu semnam decretul – nu mai era referendum, deoarece în lege scrie clar că alegerile anticipate au loc în decurs de 45 de zile din ziua semnării decretului de dizolvare a Legislativului. Numai după referendum noi putem şti dacă o să aibă loc alegeri prezidenţiale. După ce referendumul spune „Da!”, noi va trebui să adoptăm o lege cu privire la procedura de alegere a preşedintelui de către popor.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW – Chişinău
Redactor: Robert Schwartz

Georgia vine în ajutor sinistraţilor din Republica Moldova

sursa: moldpres.md

Georgia este al doilea stat, după România, care vine cu proiecte concrete de ajutorare a populaţiei care a avut de suferit în urma inundaţiilor din vara curentă. Statul georgian va finanţa construcţia a 10 case de locuit pentru cetăţenii din satul Nemţeni, raionul Hînceşti, precum şi a unei grădiniţe de copii cu circa 70 de locuri, care urmează a fi construită într-o localitate sinistrată la decizia autorităţilor moldoveneşti, informează MOLDPRES cu referire la serviciul de presă al Preşedinţiei.

Declaraţia a fost făcută astăzi de Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu într-o conferinţă de presă, susţinută cu Suhan Sibashvili, reprezentantul Preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, sosit în ţara noastră în fruntea unui grup de specialişti de la Tbilisi pentru a coordona detaliile proiectului de construcţie a locuinţelor.

Şeful statului a mai menţionat că, pe lîngă locuinţele care urmează a fi construite, Georgia a transmis deja Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale 10 bărci şi 10 pompe, iar pentru 125 de copii din localităţile sinistrate va organiza, în perioada 6 – 16 august, odihna la Centrul Anaklia, asumîndu-şi toate cheltuielile. Mihai Ghimpu a accentuat că construcţia caselor va începe după selectarea uneia din cele trei variante de locuinţe, propuse de partea georgiană, iar Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, prin licitaţie, va determina compania naţională care va îndeplini comanda.

“Prietenii la nevoie se cunosc. Ţin să aduc cele mai sincere mulţumiri pentru susţinerea acordată Preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, precum şi întregului popor georgian. Poporul Republicii Moldova, în special sinistraţii, care vor beneficia de acest ajutor, întotdeauna vor purta respectul faţă de prietenii noştri georgieni pentru ajutorul acordat în aceste clipe grele pentru ţara noastră”, a accentuat Mihai Ghimpu.

Suhan Sibashvili, viceministrul tineretului din Georgia, reprezentantul Preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, a spus, în cadrul conferinţei de presă, că partea georgiană este interesată de construcţia cît mai rapidă a caselor de locuit, urmărind scopul ca pînă la răcirea vremii familiile sinistrate să dispună de propriile locuinţe. Potrivit oficialului georgian, specialiştilor din Moldova le-au fost propuse trei variante de locuinţe, decizia finală privind selectarea proiectului aparţinînd părţii moldoveneşti. “După selectarea proiectului şi determinarea fondurilor necesare pentru edificarea locuinţelor respective, Georgia va transfera suma respectivă executantului”, a menţionat Sibashvili.

Mihail Saakaşvili l-a anunţat pe Preşedintele Mihai Ghimpu că Georgia se include în programul de ajutorare a Republicii Moldova privind lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale la 20 iulie curent, în cadrul unei convorbiri telefonice, organizate la iniţiativa şefului statului georgian.

Continuare: http://ghimpu.wordpress.com/2010/07/26/georgia-vine-in-ajutor-sinistratilor-din-republica-moldova/