Unii nu si-au revenit nici pâna acum dupa ce au studiat lista cu localitatile unde în toamna se vor putea forma autoguvernari minoritare românesti. Românii din zona Julei, unde traieste majoritatea comunitatii românesti din Ungaria, se tot întreaba cine sunt oare cei care au initiat alegeri de autoguvernari românesti în Martonyi, Múcsony, Szalonna, Szendrõ, Szendrõlád sau Szebény, Mátészalka, Százhalombatta, Törökbálint. Din moment ce studiem datele de la ultimul recensamânt din 2001, nu este prea greu de ghicit ce natie poarta acestia. Categoric nu sunt români.
Dar atunci ce pot fi? Va ajutam sa ghiciti, cu o întâmplare de acum patru ani. Atunci, în satuletul nordic Szendrõlád un domn si-a adus aminte ca tatal lui s-a nascut în Ardeal. Iar acolo, dupa cum bine se stie, traiesc multi români. Pe lânga unguri si tigani. Domnul respective s-a gândit ca daca tatal sau a venit din România si cu toate ca dupa nume am deduce ca este tigan, el nu poate fi altceva decât… român. A ajuns la concluzia asta probabil pentru ca a fost ajutat de împrejurari: în satul cu o populatie majoritara (vreo 70%) de tigani, se îmbulzeau prea multi la înfiintarea autoguvernarii tiganesti.
Si s-a gândit acesta – care acum patru ani ne-a declarat ca îi plac mult dansurile românesti – de ce sa nu faca el o autoguvernare româneasca. Iar pentru ca în tara asta cine cuteaza câstiga, el a cutezat. I-a avut cineva treaba în acesti patru ani? Nu, absolut nimeni. A functionat bine mersi, primind banii pentru functionare de la stat, reprezentând pe nu se stie cine si facând nu se stie ce.
Iar daca unul a avut curajul, de ce sa nu aiba si altii. Si asa, iata ca ne-am trezit dintr-odata cu alte patru localitati din judetul Borsod-Abaúj-Zemplén, doritoare de a înfiinta autoguvernari românesti. Lucru curios este ca acestea sunt învecinate cu Szendrõlád-ul, localitati afectate de curând în mod grav de inundatii, si în care la recensamânt, la fel ca la Szendrõlád, nimeni nu s-a declarat român.
Tot asa am putea lua la rând si celelalte localitati suspecte, însirate mai sus. Daca la recensamânt nimeni sau doar unu-doi s-au declarat de români, institutii, organizatii românesti nu au fost, nu sunt si probabil nici nu vor fi în aceste localitati, ce rost au aceste pseudo-autoguvernari?
Exista mai multe raspunsuri posibile, pe care însa nu le vom însira. Nu se stie deocamdata, pâna peste câteva saptamâni, nici cine va asigura candidatura pentru acesti candidati necunoscuti. Se stie însa un singur lucru: acum patru ani, viitorii deputati din Szendrõlád au candidat cu sprijinul Asociatiei Române din Budapesta (ARB). Acea asociatie, care atunci a fost condusa de Vasile Roxin, decedat între timp, iar acum este condusa de vaduva acestuia, Ana Roxin. Presedinta ARB este aceeasi persoana cu presedinta Autoguvernarii Românesti pe Capitala, care în lunile trecute a târât prin tribunale revista „Foaia româneasca” si pe redactorul sef al acesteia, pentru ca ar fi scris, pe nedrept, ca Autoguvernarea Româneasca pe Capitala este „rasadnita etnobusinessului”.
Noi acum nu ne mai dam cu parerea, pentru ca faptele vorbesc de la sine. Vom descrie întreaga situatie doar cu o întrebare, adresata politicienilor români si maghiari, care – si sincer ne bucuram pentru aceasta – zilele trecute iar s-au laudat ce bune relatii au, ce bine colaboreaza.
Deci, domnilor politicieni, pe dumneavoastra nu va deranjeaza ca impostura si-a facut cuib în unele autoguvernari românesti din Ungaria? Pe noi, da. Si tot mai tare.
Eva Iova, Foaia Romaneasca |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu